Category: Di nuntru și-di nafoarâ

• IU-I GUŞA MEA DI LELICU?!

   Tinireaţa – guşa di lelicu
   Muşuteaţa – guşa di lelicu
   Giuneaţa – guşa di lelicu
   Pirifańea – guşa di lelicu
  
   Analtâ, ţearâ
   Albâ, fidanâ...
  
   Iu-i guşa mea di lelicu?
  
   Creaşti fumeaľea, guşa s-curmâ.
   Treaţi ńeata, guşa frândzi.
   Cheari nicuchirlu, guşa si zgrumâ.
   Când cheari hiľilu... guşa-i fâr-di boaţi...
  
   Iu-i guşa mea di lelicu?|

  

  Matilda Caragiu-Marioțeanu

  Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  ---

  

  ---

  ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

  CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

  

  Di nuntru și-di nafoarâ

  ---

  APRIDUȚERI / EXIYISIRI

  ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
  IU-I GUŞA MEA DI LELICU?! *	UNDE-I GUŞA MEA DE COCOR?! *	WHERE IS MY SWAN NECK?! *
  Tinireaţa – guşa di lelicu Muşuteaţa – guşa di lelicu Giuneaţa – guşa di lelicu Pirifańea – guşa di lelicu	Tinereţea – guşa 1 de cocor Frumuseţea – guşa de cocor Juneţea 2 – guşa de cocor Mândreţea – guşa de cocor	Youth — the swan neck Beauty — the swan neck Vigor — the swan neck Pride — the swan neck
  Analtâ, ţearâ Albâ, fidanâ…	Înaltă, ceară 3 Albă, diafană… 4	Tall, like a candle White, diaphanous…
  Iu-i guşa mea di lelicu?	Unde-i guşa mea de cocor?	Where is my swan neck?
  Creaşti fumeaľea, guşa s-curmâ. Treaţi ńeata, guşa frândzi. Cheari nicuchirlu, guşa si zgrumâ. Când cheari hiľilu… guşa-i fâr-di boaţi…	Cresc copiii, guşa oboseşte Trece tinereţea, guşa descreşte Piere bărbatu-i, guşa se sugrumă. Când piere fiul… guşa-i fără voce…	As the children grow, the neck grows weary As youth fades, the neck shrinks When the husband dies, the throat tightens When the son is lost… the throat has no voice…
  Iu-i guşa mea di lelicu?!	Unde-i guşa mea de cocor?	Where is my swan neck?

  * Mama, „lelicu” a meu, nu-i, ma zboarâli aesti a ľei eara, tu auşaticu: „Oi-i, featili-a meali, iu-i guşa mea di lelicu?”

  * Mama, „cocorul” meu, nu mai este, dar aceste cuvinte ale ei sunt, (spuse) la bătrâneţe: „Vai, fetele mele, unde-i guşa mea de cocor?

  * My mother, my “swan,” is no longer here, but these words of hers remain, spoken in old age: “Oh, my daughters, where is my swan neck?”

  1. „Gâtul”
  2. „Vigoarea”
  3. „Lumânare”
  4. Literal: „vlăstar tânăr”

  ---

  ARÂZGA / SURSA

  Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

   Tinireaţa – guşa di lelicu
   Muşuteaţa – guşa di lelicu
   Giuneaţa – guşa di lelicu
   Pirifańea – guşa di lelicu
  
   Analtâ, ţearâ
   Albâ, fidanâ...
  
   Iu-i guşa mea di lelicu?
  
   Creaşti fumeaľea, guşa s-curmâ.
   Treaţi ńeata, guşa frândzi.
   Cheari nicuchirlu, guşa si zgrumâ.
   Când cheari hiľilu... guşa-i fâr-di boaţi...
  
   Iu-i guşa mea di lelicu?|

  January 1, 1994

  Poemati

  ---

• TOMA-APOSTALU

  Ficioru earai
  cându soarili lu-alâgai
  
  Ficioru nâ fuşi
  când luna u chiruşi
  
  Maşi ocľi earai
  di tuti ti ńirai
  cu eľi mări discľişi
  nâpoi nu ti mutrişi.
  
  Apostalu earai
  ti omu când ti dâdeai
  
  Şi vruşi di ti-ascumseşi
  ...
  Iu si-eşti, tutu va s-greşti!

  

  Matilda Caragiu-Marioțeanu

  Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  ---

  

  ---

  ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

  CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

  

  Di nuntru și-di nafoarâ

  ---

  APRIDUȚERI / EXIYISIRI

  ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
  TOMA-APOSTALU	TOMA-APOSTOLUL	THOMAS THE APOSTLE
  Ficioru earai cându soarili lu-alâgai	Fecior erai când soarele-1 alergai	You were a boy when you chased the sun.
  Ficioru nâ fuşi când luna u chiruşi	Fecior ne-ai fost când luna ți-ai pierdut	You were our son when you lost the moon.
  Maşi ocľi earai di tuti ti ńirai cu eľi mări discľişi nâpoi nu ti mutrişi.	Doar ochi erai de toate te mirai cu ei mari deschiși Napoi nu te-ai uitat.	You were only eyes, in awe of everything, eyes wide open you never looked back.
  Apostalu earai ti omu când ti dâdeai	Apostol erai pentru om când te dădeai1	You were an apostle to man when you gave yourself.
  Şi vruşi di ti-ascumseşi … Iu si-eşti, tutu va s-greşti!	Și-ai vrut de te-ai ascuns … Oriunde vei fi, tot vei grăi !	And you wanted to hide away … But wherever you are, you will still speak!

  1. „Când te dăruiai / te străduiai”

  ---

  ARÂZGA / SURSA

  Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

  Ficioru earai
  cându soarili lu-alâgai
  
  Ficioru nâ fuşi
  când luna u chiruşi
  
  Maşi ocľi earai
  di tuti ti ńirai
  cu eľi mări discľişi
  nâpoi nu ti mutrişi.
  
  Apostalu earai
  ti omu când ti dâdeai
  
  Şi vruşi di ti-ascumseşi
  ...
  Iu si-eşti, tutu va s-greşti!

  January 1, 1994

  Poemati

  ---

• DISICATLU

  Cupacilu câdzutlu
  lemnulu streslu
  
  Cupacilu tâľeatlu
  uscatulu disicatlu
  
  Cupacilu apreslu
  ugeaclu încâldzâtlu
  
  Cupacilu arsulu
  vimtulu curatlu
  
  Cupacilu-nâlţatlu
  suflitlu ayisitlu…

  

  Matilda Caragiu-Marioțeanu

  Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  ---

  

  ---

  ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

  CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

  

  Di nuntru și-di nafoarâ

  ---

  APRIDUȚERI / EXIYISIRI

  ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
  DISICATLU	DESPICATUL 1	THE SPLIT ONE
  Cupacilu câdzutlu lemnulu streslu	Stejarul căzutul lemnul strânsul 2	The fallen oak, the hard wood.
  Cupacilu tâľeatlu uscatulu disicatlu	Stejarul tăiatul uscatul despicatul	The cut oak, the dried, the split.
  Cupacilu apreslu ugeaclu încâldzâtlu	Stejarul aprinsul hogeagul încălzitul	The lit oak, the chimney warmed.
  Cupacilu arsulu vimtulu curatlu	Stejarul arsul vântul 3 curatul	The burned oak, the air made clean.
  Cupacilu-nâlţatlu suflitlu ayisitlu…	Stejarul înălţatul sufletul sfinţitul…	The risen oak, the soul made sacred…

  1. „Cel despicat”
  2. „Tare; lemnul cel tare”
  3. „Aerul”

  ---

  ARÂZGA / SURSA

  Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

  Cupacilu câdzutlu
  lemnulu streslu
  
  Cupacilu tâľeatlu
  uscatulu disicatlu
  
  Cupacilu apreslu
  ugeaclu încâldzâtlu
  
  Cupacilu arsulu
  vimtulu curatlu
  
  Cupacilu-nâlţatlu
  suflitlu ayisitlu...

  January 1, 1994

  Poemati

  ---

• CUPACILU

  Di la pachi strâpachi si ştie
  câ di hiľiľi pâduri
  cupacilu di-mprostu cadi
  tuţ alanţâ putrigami
  yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.
  
  Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
  luńinâ ţi umpli loclu
  di simiţâ sârmâńeatâ
  şi-sândzi dinischeatu simnatâ
  şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...
  
  Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
  frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
  Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
  când... neauâ ţi si-tucheaşti
  şi ciuciurâ ti vruti,
  când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
  ihadz si-ţ mutâ perlu...
  Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?
  
  Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ
  a lumiľei aduţi
  şi-când soarili da di dzeanâ
  şi-cându aumbra cadi...
  Iholu a cupacilui
  di naparti-arâsunâ,
  si-hârseaşti lumea i plândzi,
  i câ-i sirinu, furtunâ,
  di boaţea a cupacilui
  tutu suflitu s-discurmâ...
  
  Câdzu cupacilu... –ndreptu
  loclu s-mutâ s-lu surpâ,
  ma boaţea-ľi di aleptu
  tu etâ nu-ľi si-astupâ!
  Simiţa-ľi sârmâńeatâ
  cu-a Deniscului ńeatâ
  cu-alu Bucuvalâ apâ -
  fântânâ - adâpatâ
  va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali
  alţâ cupaci va s-creascâ.
  
  Torlu-alâstu-n cali-ľi
  vârnoar-nu va s-tucheascâ!

  

  Matilda Caragiu-Marioțeanu

  Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  ---

  

  ---

  ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

  CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

  

  Di nuntru și-di nafoarâ

  ---

  APRIDUȚERI / EXIYISIRI

  ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
  CUPACILU *	STEJARUL *	THE OAK *
  Di la pachi strâpachi si ştie câ di hiľiľi pâduri cupacilu di-mprostu cadi tuţ alanţâ putrigami yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.	De la moşi-strămoşi se ştie că dintre fiii pădurii stejaru 1-n picioare cade ceilalţi tot putregaiuri, viermi şi gărgăuni îi roade!	It is known since ancient times that among the forest’s sons, the oak falls from standing while the others rot away, gnawed by worms and beetles!
  Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ luńinâ ţi umpli loclu di simiţâ sârmâńeatâ şi-sândzi dinischeatu simnatâ şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ…	El, stejarul, drept ca ceara, 2 lumină ce umple locul din sămânţă sărmăneată 3 şi de sânge dinischeat 4 semănată şi cu apa lui Bucuvală udată…	He, the oak, straight as a candle, a light that fills the space, from the seed of Samarina, sown in the blood of Deniscu, and watered by Bucuvală’s springs…
  Şi-boaţea-ľi… ţi-avyilii si-adunarâ frândzâli di cristalu si-ľi li minâ? Când… chicuti di cas’ di vâru ştiuti, când… neauâ ţi si-tucheaşti şi ciuciurâ ti vruti, când… fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri ihadz si-ţ mutâ perlu… Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?	Şi vocea-i… ce viori se adunară frunzele de cristal să i le mişte? Când… picături de casă de nimeni ştiute, când… nea ce se topeşte şi susură pentru vrute 5 când… fulgere, (şi) clopote ce urcă-nalt în ceruri isonuri să-ţi mute părul… Cum, Doamne-i dăduşi toate?	And his voice… what violins must have gathered to stir his crystal leaves? At times… house tales that no one knows, others… snow that melts, and it murmurs for its beloveds, others … lightning and bells that echo high into the sky, their harmonies giving you goosebumps… How, oh Lord, did You give him all this?
  Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ a lumiľei aduţi şi-când soarili da di dzeanâ şi-cându aumbra cadi… Iholu a cupacilui di naparti-arâsunâ, si-hârseaşti lumea i plândzi, i câ-i sirinu, furtunâ, di boaţea a cupacilui tutu suflitu s-discurmâ…	Şi ce iubire şi ce bucurie lumii (întregi) aduce şi când soarele dă de geană şi când (ea) umbra cade… Isonul stejarului de departe răsună, se bucură lumea sau plânge, că e senin, furtună, de vocea stejarului tot sufletul se discurmă… 6	And what love and what joy he brings to the world and when the sun rises from above and when the shadow falls… The oak’s harmony echoes from afar, the world rejoices or weeps, whether skies are calm or storming at the oak’s voice, every soul finds rest…
  Câdzu cupacilu… –ndreptu loclu s-mutâ s-lu surpâ, ma boaţea-ľi di aleptu tu etâ nu-ľi si-astupâ! Simiţa-ľi sârmâńeatâ cu-a Deniscului ńeatâ cu-alu Bucuvalâ apâ – fântânâ – adâpatâ va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali alţâ cupaci va s-creascâ.	Căzu stejarul… drept pământul se mişcă să-l surpe, dar vocea-i de ales în veci nu i se-astupă! Sămânţa-i sărmăneată cu a Deniscului viaţă 7 cu-a lui Bucuvală apă – fântână – adăpată va da crengi, flori şi rădăcini tot nouă alţi stejari au să crească.	The oak has fallen… upright. The earth shifted to swallow him, but his noble voice will never be silenced! His seed of Samarina, with Deniscu’s youth, with Bucuvală’s waters – spring – quenched will sprout again new branches, flowers, roots and new oaks shall rise!
  Torlu-alâstu-n cali-ľi vârnoar-nu va s-tucheascâ!	Urma lăsată-n cale-i nicicând n-o să se topească!	The path he left behind will never fade away!

  * Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhâ, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantâ Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu…

  * Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişti, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă la Bucureşti, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul…

  * To my brother, the actor Toma Caragiu, born in Hrupişti, Greece, on August 21, 1925, passed into the next life in Bucharest on March 1, 1977, when the earth itself shook…

  1. În aromână, „copac” este pomu sau arburi.
  2. „Lumânare”
  3. „Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
  4. „Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
  5. „Iubite”
  6. „se odihneşte; se linişteşte”
  7. Literal: „tinereţe”

  ---

  ARÂZGA / SURSA

  Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

  Di la pachi strâpachi si ştie
  câ di hiľiľi pâduri
  cupacilu di-mprostu cadi
  tuţ alanţâ putrigami
  yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.
  
  Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
  luńinâ ţi umpli loclu
  di simiţâ sârmâńeatâ
  şi-sândzi dinischeatu simnatâ
  şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...
  
  Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
  frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
  Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
  când... neauâ ţi si-tucheaşti
  şi ciuciurâ ti vruti,
  când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
  ihadz si-ţ mutâ perlu...
  Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?
  

  January 1, 1994

  Poemati

  ---

• GHINI VINIȘI!

  S-easti câ viniși singurâ,
  ghini viniși, cripare!
  
  S-easti câ-ńi yińi și-cu altâ,
  pulbiri fă-ti, cripare!
  
  Tu munțâ seți s-ti duți,
  nu voi s-ti-aprochiu, cripare!

  

  Matilda Caragiu-Marioțeanu

  Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  ---

  

  ---

  ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

  CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

  

  Di nuntru și-di nafoarâ

  ---

  APRIDUȚERI / EXIYISIRI

  ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
  GHINI VINIȘI!	BINE-AI VENIT!	WELCOME!
  S-easti câ viniși singurâ, ghini viniși, cripare!	Dacă ai venit singură, bine-ai venit, supărare!	If you’ve come alone, welcome, sorrow!
  S-easti câ-ńi yińi și-cu altâ, pulbiri fă-ti, cripare!	Dacă-mi vii și cu alta, pulbere fă-te, supărare!	But if you bring another with you, turn to dust, sorrow!
  Tu munțâ seți s-ti duți, nu voi s-ti-aprochiu, cripare!	În munți seci1 să te duci, nu te primesc,2 supărare!	To desolate mountains may you go, for I will not have you, sorrow!

  1. “Pustii”
  2. Literal: „nu vreau să te apropii (eu) / să te aduc în casa mea.”

  ---

  ARÂZGA / SURSA

  Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

  S-easti câ viniși singurâ,
  ghini viniși, cripare!
  
  S-easti câ-ńi yińi și-cu altâ,
  pulbiri fă-ti, cripare!
  
  Tu munțâ seți s-ti duți,
  nu voi s-ti-aprochiu, cripare!

  January 1, 1994

  Poemati

  ---

• BÂRNI

  Hii dzuua ţi creaşti
  Mini-aţea ţi scadi
  
  Ocľiu-ţ luńineadzâ
  A meu agiuneadzâ
  
  Dorlu-ţ tutu-algheaşti
  A meu si-aludzaşti
  
  Soarili... ţ-arâsari
  A meu... tu-ascâpitari.

  

  Matilda Caragiu-Marioțeanu

  Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

  ---

  

  ---

  ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

  CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

  

  Di nuntru și-di nafoarâ

  ---

  APRIDUȚERI / EXIYISIRI

  ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
  BÂRNI	BRÂIE	GENERATIONS
  Hii dzuua ţi creaşti Mini-aţea ţi scadi	Eşti ziua ce creşte Eu cea care scade	You are the day that grows I, the one who fades
  Ocľiu-ţ luńineadzâ A meu agiuneadzâ	Ochiu-ţi luminează Al meu ajunează2	Your eye shines bright Mine starves for light
  Dorlu-ţ tutu-algheaşti A meu si-aludzaşti	Doru-ţi tot albeşte Al meu lâncezeşte	Your longing turns ever whiter Mine withers and dulls
  Soarili… ţ-arâsari A meu… tu-ascâpitari.	Soarele-ţi … răsare Al meu … la scăpătare.3	Your sun… is rising Mine… is at sunset

  1. „Generaţii”
  2. „Flămânzeşte”
  3. „Asfinţit”

  ---

  ARÂZGA / SURSA

  Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

  Hii dzuua ţi creaşti
  Mini-aţea ţi scadi
  
  Ocľiu-ţ luńineadzâ
  A meu agiuneadzâ
  
  Dorlu-ţ tutu-algheaşti
  A meu si-aludzaşti
  
  Soarili... ţ-arâsari
  A meu... tu-ascâpitari.

  January 1, 1994

  Poemati

  ---