Category: Di nuntru și-di nafoarâ

APA YIE

Hiru ţi curâ anarg-anarga
di sum-dzeanâ, di sum-munti
dulţi s-başi alaga-alaga
cu-alt hiruşu, ma cu vârtuti...

Şi di-adunu avrap-avrapa
cu arâulu di na-stânga
si stricoarâ alâgânda
tu ma marili di na-ndreapta.

Oh, arâu umflatu, pirifanu,
ţi porţâ pi a tali undi
- mutrea di nu li fă afanu! – 
doruri di mumi duruti!

Treţi-u Amarea aţea Laia
şi la Maramara si-agiundzâ,
treţi-lu şi-Gibraltarlu-ayońea
nizgrumatu-ntregu s-pitrundzâ,
tu-Atlanticu, Ocheanólu,
înclo di-Amarea aţea Marea
- iu şi-dusi zborlu şi-Hristolu 
şi-du tu „Lumea aţea Noaua”
- oh, Columbe, blâstimate,
iu-ţ-si dusi mintea, frate?! 
du-u chicuta ca steaua
lacrima di dadâ plâmtâ
vrearea-ľi s-nu s-ducâ chirutâ...

Câ hiruşlu di-apâ yie
ţi yini tâşi di sum-dzeanâ
maşi aestu-i, altu nu-ari,
câ sică tu-arâdâţinâ.

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
APA YIE	APA VIE	THE LIVING WATER
Hiru ţi curâ anarg-anarga di sum-dzeanâ, di sum-munti dulţi s-başi alaga-alaga cu-alt hiruşu, ma cu vârtuti…	Fir ce cură alene-alene de sub geană, de sub munte dulce se sărută fuga cu-alt firuş, mai cu vârtute…	A thread that flows slowly, gently from beneath the eyelash, from beneath the mountain, sweetly kisses in its flight another thread, with stronger might..
Şi di-adunu avrap-avrapa cu arâulu di na-stânga si stricoarâ alâgânda tu ma marili di na-ndreapta.	Şi-mpreună, iute-iute cu cel râu din partea stângă se strecoară alergânda în mai marele la dreapta!	And together, swift, they go joining with the river on the left, they slip away, running fast into the greater one on the right!
Oh, arâu umflatu, pirifanu, ţi porţâ pi a tali undi – mutrea di nu li fă afanu! – doruri di mumi duruti!	Oh, tu râu umflat [şi] mândru ce porţi pe-ale tale unde – vezi nu face nevăzute! – doruri de mume durute! ¹	Oh, you proud and swollen river, who carries on your waves— see that you do not lose from sight!— longings of loving mothers!
Treţi-u Amarea aţea Laia şi la Maramara si-agiundzâ, treţi-lu şi-Gibraltarlu-ayońea nizgrumatu-ntregu s-pitrundzâ, tu-Atlanticu, Ocheanólu, înclo di-Amarea aţea Marea – iu şi-dusi zborlu şi-Hristolu şi-du tu „Lumea aţea Noaua” – oh, Columbe, blâstimate, iu-ţ-si dusi mintea, frate?! du-u chicuta ca steaua lacrima di dadâ plâmtâ vrearea-ľi s-nu s-ducâ chirutâ…	Treci-o Marea ceea Neagra şi la Marmara s-ajungi, treci şi Gibraltaru-n grabă nesugrumat, întreg [să] pătrunzi în Atlantic, Oceanul, dincolo de Marea cea Mare – unde-şi duse vorba şi Hristosul şi du-n „Lumea ceea Noua” – oh, Columbe, blestemate, un-ţi se duse mintea, frate?! du-l picuşul cel ca steaua, lacrima de mamă plânsă, vrerea-i nu fie pierdută… ²	Cross the Black Sea, and reach the Marmara, rush past Gibraltar, unstrangled, whole, pierce through into the Atlantic Ocean, beyond the Great Sea— where even Christ once sent his word— and carry it to that “New World” —oh Columbus, cursed one, where did your mind go, brother?!— carry the drop like a star, the tear a mother shed, let her love not be lost…
Câ hiruşlu di-apâ yie ţi yini tâşi di sum-dzeanâ maşi aestu-i, altu nu-ari, câ sică tu-arâdâţinâ.	Căci firuşul de-apă vie, ce vine chiar de sub geană doar acesta-i, altul nu e, c-a secat la rădăcină.	For the thread of living water, that springs from beneath the eyelash this alone is it, there is no other, for the root has run dry.

„Iubitoare; care suferă.”
„Dragostea-i să nu se ducă pierdută.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Hiru ţi curâ anarg-anarga
di sum-dzeanâ, di sum-munti
dulţi s-başi alaga-alaga
cu-alt hiruşu, ma cu vârtuti...

Şi di-adunu avrap-avrapa
cu arâulu di na-stânga
si stricoarâ alâgânda
tu ma marili di na-ndreapta.

Oh, arâu umflatu, pirifanu,
ţi porţâ pi a tali undi
- mutrea di nu li fă afanu! – 
doruri di mumi duruti!

Treţi-u Amarea aţea Laia
şi la Maramara si-agiundzâ,
treţi-lu şi-Gibraltarlu-ayońea
nizgrumatu-ntregu s-pitrundzâ,
tu-Atlanticu, Ocheanólu,
înclo di-Amarea aţea Marea
- iu şi-dusi zborlu şi-Hristolu 
şi-du tu „Lumea aţea Noaua”
- oh, Columbe, blâstimate,
iu-ţ-si dusi mintea, frate?! 
du-u chicuta ca steaua
lacrima di dadâ plâmtâ
vrearea-ľi s-nu s-ducâ chirutâ...

Câ hiruşlu di-apâ yie
ţi yini tâşi di sum-dzeanâ
maşi aestu-i, altu nu-ari,
câ sică tu-arâdâţinâ.

January 1, 1994

Poemati

IMNU TI MUMILI ARMÂNI

Vrearea-lâ... pânâ tu moarti.
 Nu-ari altâ tu-altâ parti.

 Ficiuriţiľi ma nâinti,
 Tuti-alanti ma nâ parti.

 Dzuuâ-noapti tutu-aveagľi,
 maşi la eľi lâ suntu ocľiľi:
 „Canda i hivritu ficiorlu?”
 „Ti ţi u lo iara ponlu?”
 „Nacâ-u doari vârnu dinti?”
 „S-nu-ľi işi vârnu cârinti?”

 S-hibâ mae, s-hibâ mumâ,
- nu-ari s-facâ aestâ numâ 
ţea ma buna cumâticâ
 va ľi-u da ali fiticâ.
 Ti ea... ţiva mărdzińi, oasi
 di-a ficioriloru ţi l-armasi.

 Vârnu nelu? Vârnâ flurie?
 „Em! io, tora, nu-s ti mini,
 va li dau a featiloru
 câ easti chirolu-a loru!”
 Vârnâ yunâ? Vârnâ ţipâ?
 Vârnâ fustani di sirmâ?
 „Ţi li voi, tu ańiľi-a mei?”
 Şi-nâsâ... periľi... ninga lăi!

 Dadi-armâni, ahâtu duruti:
 câ-ľi dzâcu Gheafâ i Custandâ,
 Athina, Sufie, Niche,
 câ-ľi dzâcu a vârnei Dumnicâ
 i Caľiopâ i Fluricâ,
 Mahâ, Mie i Lucreţâ,
Marie i Lenâ, Pepâ,
 Cumu si-ľi dzâcâ, Mumâ-i, veacľi!
 Şi tu lumi... nu-ari preacľi.

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
IMNU TI MUMILI ARMÂNI	IMN PENTRU MAMELE AROMÂNE	HYMN FOR AROMANIAN MOTHERS
Vrearea-lâ… pânâ tu moarti. Nu-ari altâ tu-altâ parti.	Vrerea ¹ lor… până la moarte. Nu-i atare-n altă parte.	Their love… until death. There’s nothing like it anywhere else.
Ficiuriţiľi ma nâinti, Tuti-alanti ma nâ parti.	Copilaşii mai-nainte, Toate alte ² la o parte.	Children come first everything else set aside.
Dzuuâ-noapti tutu-aveagľi, maşi la eľi lâ suntu ocľiľi: „Canda i hivritu ficiorlu?” „Ti ţi u lo iara ponlu?” „Nacâ-u doari vârnu dinti?” „S-nu-ľi işi vârnu cârinti?”	Ziuă-noapte tot de veghe, numai pe ei le sunt ochii: „Parcă-i fierbinte feciorul?” „De ce o luă iarăşi dorul?” ³ „N-o durea-o vreun dinte?” „Îi iese vreun cărinte?” ⁴	Day and night, always watching, their eyes only on them: “Is my boy running a fever?” “Why is the pain back again?” “Is it a toothache?” “Is a tooth coming in?”
S-hibâ mae, s-hibâ mumâ, – nu-ari s-facâ aestâ numâ ţea ma buna cumâticâ va ľi-u da ali fiticâ. Ti ea… ţiva mărdzińi, oasi di-a ficioriloru ţi l-armasi.	De-i bunică, de e mamă – nu-are a face ăst nume cea mai bună bucăţică are s-o dea la fetică. Pentru ea… doar margini, oase, de-ale pruncilor rămase.	Whether she’s a grandmother or a mother— it makes no difference by name— the best piece of food she’ll give to her little girl. For herself… only scraps and bones, what’s left from the children.
Vârnu nelu? Vârnâ flurie? „Em! io, tora, nu-s ti mini, va li dau a featiloru câ easti chirolu-a loru!” Vârnâ yunâ? Vârnâ ţipâ? Vârnâ fustani di sirmâ? „Ţi li voi, tu ańiľi-a mei?” Şi-nâsâ… periľi… ninga lăi!	Vreun inel ? Vreo florie? ⁵ „Eh, acuma, nu-s de mine, o să le dau fetelor, că [acum] e vremea lor!” Vreo blană? Vreun batic? Vreo rochie de mătase? „Ce le vreau, ⁶ la anii mei?!” Şi ea… păru-i încă lai! ⁷	A ring? A gold coin? “Eh, these aren’t for me now, I’ll give them to the girls— it’s their time now!” A fur coat? A scarf? A silk dress? “What do I need that for, at my age?!” And yet… her hair is still black!
Dadi-armâni, ahâtu duruti: câ-ľi dzâcu Gheafâ i Custandâ, Athina, Sufie, Niche, câ-ľi dzâcu a vârnei Dumnicâ i Caľiopâ i Fluricâ, Mahâ, Mie i Lucreţâ, Marie i Lenâ, Pepâ, Cumu si-ľi dzâcâ, Mumâ-i, veacľi! Şi tu lumi… nu-ari preacľi.	Mame armâne, atât durute: ⁸ că-i zic Gheafă sau Custandă, Athina, Sufie, Niche, că-i zic uneia Dumnică, sau Caliopă sau Flurică, Mahă, Mie sau Lucreţă, Marie sau Lenă, Pepă, Cum i-o zice, Mamă-i, veche ! Şi în lume… nu-i pereche !	Aromanian mothers, so full of love, whether named Gheafă or Custandă, Athina, Sufie, or Niche, whether one is called Dumnică, or Caliopă or Flurică, Mahă, Mie, or Lucreţă, Marie or Lenă, Pepă— Whatever her name, she is Mother, timeless! And in this world… she has no equal!

„Iubirea.”
Literal: „celelalte.”
„Durerea.”
„(dinte) canin.”
„florin de aur.”
„Ce-mi trebuie ?”
„Negru.”
„Iubitoare.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Vrearea-lâ... pânâ tu moarti.
 Nu-ari altâ tu-altâ parti.

 Ficiuriţiľi ma nâinti,
 Tuti-alanti ma nâ parti.

 Dzuuâ-noapti tutu-aveagľi,
 maşi la eľi lâ suntu ocľiľi:
 „Canda i hivritu ficiorlu?”
 „Ti ţi u lo iara ponlu?”
 „Nacâ-u doari vârnu dinti?”
 „S-nu-ľi işi vârnu cârinti?”

January 1, 1994

Poemati

CHEATRA TREAŢI, APILI ARMÂNU

 Auşiľi spunu câ apa treaţi
 Şi spunu câ chetrili armânu;
 Ma gioclu altâsoi s-faţi
 Pi cuua a loclui iu bânămu:

 Câ cheatra, câtu streasâ s-hibâ,
 Ea s-maţinâ şi s-treaţi, stânda,
 Ma pisti lunga-ľi mâţinari
 Maşi apili armânu, curânda.*

 Aşi şi-Armâńiľi, curâ, curâ
 cumu dzâţi zborlu di-unâoarâ:
 „nu cheari-Armânlu,” nu, nâsu curâ
 şi maţinâ tu calea-ľi yioarâ...

 Cheari pâdurea, când furtuna
 fumeaľea-ľi surpâ primâveara?
 Cheari elu, puľiu, -ngľiţatu di neauâ,
 cându-acupirimintu nu-ari?
 Lilicili di-tu pădz şi dzenuri
 uscati toamna, cheru primâveara?

 Nu cheru, nu cheari Natlu,
 nu cheari Armânlu, nu, nu cheari!
 Câtu zboru curatu va si-arâsunâ
 tu casi armâneşti, latini:
 „Mi scolu, mi lau, mâcu pâni albâ, bunâ,
 ńi-amu trei ficiori, simiţa s-ńi-u priadunâ
 si-u creascâ ş-tutu aşi s-ma spunâ:”
 „Yinu-ńi, lea vrută, ocľi di cârbuni,
 yinu-ńi muşată, -n braţâli-ńi mult gioani,
 s-ţâ başu, lea vrută, gura-ţ di tâciuni!”...

Câtu limba armâneascâ aşi va si-arâsunâ
nu cheari – Armânlu! Nu!
Câ Natlu şi-Limba-su Unâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
CHEATRA TREAŢI, APILI ARMÂNU	PIATRA TRECE, APELE RĂMÂN	WATER PASSES, THE STONES REMAIN
Auşiľi spunu câ apa treaţi Şi spunu câ chetrili armânu; Ma gioclu altâsoi s-faţi Pi cuua a loclui iu bânămu:	Bătrînii spun că apa trece Şi spun că pietrele rămân; Dar jocul altfel se petrece Pe scoarţa globului bătrân:	The elders say that water passes, And they say that the stones remain; But the truth plays out differently On the crust of this ancient globe:
Câ cheatra, câtu streasâ s-hibâ, Ea s-maţinâ şi s-treaţi, stânda, Ma pisti lunga-ľi mâţinari Maşi apili armânu, curânda.*	Că piatra, cât ar fi de tare, Se macină şi trece, stând, Iar peste trista-i măcinare Doar apele rămân, curgând.*	For the stone, no matter how hard, Wears down and fades, just sitting still, And over its sad crumbling Only the waters remain, flowing.
Aşi şi-Armâńiľi, curâ, curâ cumu dzâţi zborlu di-unâoarâ: „nu cheari-Armânlu,” nu, nâsu curâ şi maţinâ tu calea-ľi yioarâ…	Aşa şi-armânii, cură, cură cum zice vorba de-odinioară: „nu piere-armânul,” nu, el cură şi macină în calea-i chiară…	So too the Aromanians, they move, they flow— as the old saying goes: “The Aromanian doesn’t perish,” no, he moves forward, and grinds down all in his clear path…
Cheari pâdurea, când furtuna fumeaľea-ľi surpâ primâveara? Cheari elu, puľiu, -ngľiţatu di neauâ, cându-acupirimintu nu-ari? Lilicili di-tu pădz şi dzenuri uscati toamna, cheru primâveara?	Piere pădurea când furtuna copiii-i surpă primăvara? Piere el pui, îngheţat de nea, când acoperământ nu are? [şi] florile din văi¹ şi dealuri uscate toamna, pier primăvara?	Does the forest perish when the storm topples its children in spring? Does the fledgling freeze to death in snow when it has no roof to shelter under? And the flowers of the valleys and the hills do they die in spring, though autumn dried them?
Nu cheru, nu cheari Natlu, nu cheari Armânlu, nu, nu cheari! Câtu zboru curatu va si-arâsunâ tu casi armâneşti, latini: „Mi scolu, mi lau, mâcu pâni albâ, bunâ, ńi-amu trei ficiori, simiţa s-ńi-u priadunâ si-u creascâ ş-tutu aşi s-ma spunâ:” „Yinu-ńi, lea vrută, ocľi di cârbuni, yinu-ńi muşată, -n braţâli-ńi mult gioani, s-ţâ başu, lea vrută, gura-ţ di tâciuni!”…	Nu pier, nu piere Natul, nu piere-armânul, nu, nu piere! Cât vorbă curată are să răsune în case armâneşti, latine: „Mă scol, mă lau, mânc pâine albă, bună, mi-am trei feciori, sămânţa să mi-o adune, s-o crească şi tot aşa să spună:” „Vino-mi tu, vrută,² [cu] ochii de cărbune, vino-mi, frumoaso, în braţele-mi mult june,³ să-ţi sărut, vrută, gura-ţi de tăciune!…”	No they don’t perish, the baby doesn’t perish, the Aromanian doesn’t perish, no, he does not! As long as his pure tongue still rings in Aromanian, Latin homes: “I rise, I wash, I eat white, good bread, I have three sons to gather my seed, to grow it, and pass it on, saying:” “Come to me, beloved, with your coal-dark eyes, come to me, beautiful, into my very brave arms, so I may kiss, beloved, your ember-mouth!”
Câtu limba armâneascâ aşi va si-arâsunâ nu cheari – Armânlu! Nu! Câ Natlu şi-Limba-su Unâ!	Cât limba armânească aşa o să răsune nu piere-armânul! Nu! Că Nat şi Limbă-s Una!	As long as the Aromanian language thus still echoes, the Aromanian will not perish! No! For baby and Language are One!

* Optuli versuri din capu suntu turnati di mini
tu grailu a nostru după poezia „Pe glob,” di
Mihai Codreau (1876-1957).

* Aceste opt versuri sunt din Mihai Codreanu
(1876-1957), poezia „Pe glob.”

* The final eight verses are by Mihai Codreanu (1876–1957), from his poem “Pe glob” (“On the Globe”).

Literal : „câmpii.”
„Iubito!”
„Viteze.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

 Auşiľi spunu câ apa treaţi
 Şi spunu câ chetrili armânu;
 Ma gioclu altâsoi s-faţi
 Pi cuua a loclui iu bânămu:

 Câ cheatra, câtu streasâ s-hibâ,
 Ea s-maţinâ şi s-treaţi, stânda,
 Ma pisti lunga-ľi mâţinari
 Maşi apili armânu, curânda.*

 Aşi şi-Armâńiľi, curâ, curâ
 cumu dzâţi zborlu di-unâoarâ:
 „nu cheari-Armânlu,” nu, nâsu curâ
 şi maţinâ tu calea-ľi yioarâ...

January 1, 1994

Poemati

CĂPRILI DI SANTORIN

Alavdâ-li, Cola, alavdâ-li
                 căprili di Santorin
 Alinâ-ti, Cola, alinâ-ti
                 la căprili di Santorin
 Analţâ-ti, Cola, analţâ-ti
                 cu căprili di Santorin
 Aveagľi-li, Cola, aveagľi-li
                 căprili di Santorin
 Alagâ-li, Cola, alagâ-li
                 căprili di Santorin
 Agiundzi-li, Cola, agiundzi-li
                 căprili di Santorin
 Adapâ-li, Cola, adapâ-li
                 căprili di Santorin
 Adu-li, Cola, adu-li
                 căprili di Santorin
 Xirulivad’ adu-li
                 căprili di Santorin.

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
CĂPRILI DI SANTORIN*	CAPRELE DI SANTORIN*	TITLE
Alavdâ-li, Cola, alavdâ-li căprili di Santorin	Laudă-le, Cola, laudă-le caprele din Santorin1	Praise them, Cola, praise them the goats of Santorini!
Alinâ-ti, Cola, alinâ-ti la căprili di Santorin	Urcă-te, Cola, urcă-te la caprele din Santorin	Climb up, Cola, climb up to the goats of Santorini.
Analţâ-ti, Cola, analţâ-ti cu căprili di Santorin	Înalţă-te, Cola, înalţă-te cu caprele din Santorin	Climb higher, Cola, climb higher with the goats of Santorini.
Aveagľi-li, Cola, aveagľi-li căprili di Santorin	Veghează-le, Cola, veghează-le caprele din Santorin	Watch over them, Cola, watch over them the goats of Santorini.
Alagâ-li, Cola, alagâ-li căprili di Santorin	Aleargă-le, Cola, aleargă-le caprele din Santorin	Run after them, Cola, run after them the goats of Santorini.
Agiundzi-li, Cola, agiundzi-li căprili di Santorin	Ajunge-le, Cola, ajunge-le caprele din Santorin	Catch up to them, Cola, catch up to them the goats of Santorini.
Adapâ-li, Cola, adapâ-li căprili di Santorin	Adapă-le, Cola, adapă-le caprele din Santorin	Give them water, Cola, give them water the goats of Santorini.
Adu-li, Cola, adu-li căprili di Santorin	Adu-le, Cola, adu-le caprele din Santorin	Bring them, Cola, bring them the goats of Santorini.
Xirulivad’ adu-li căprili di Santorin.	La Xirolivad’adu-le caprele din Santorin…	To Xirolivad, bring them the goats of Santorini…
* Ti Cola Ceara	* Pentru Cola Ceara	* For Cola Ceara

Santorin (gr. Therra), di-tu Eladhâ, locu avdzâtu ti picturili di pi muriľi di piştirei. Unâ di eali ari numa „Căprili di Santorin”

Santorin (gr. Therra), din Grecia, loc celebru pentru fresce le sale rupestre. Una dintre ele este cunoscută sub numele de „Antilopele de la Santorin.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Alavdâ-li, Cola, alavdâ-li
                 căprili di Santorin
 Alinâ-ti, Cola, alinâ-ti
                 la căprili di Santorin
 Analţâ-ti, Cola, analţâ-ti
                 cu căprili di Santorin
 Aveagľi-li, Cola, aveagľi-li
                 căprili di Santorin
 Alagâ-li, Cola, alagâ-li
                 căprili di Santorin
 Agiundzi-li, Cola, agiundzi-li
                 căprili di Santorin
 Adapâ-li, Cola, adapâ-li
                 căprili di Santorin
 Adu-li, Cola, adu-li
                 căprili di Santorin
 Xirulivad’ adu-li
                 căprili di Santorin.

January 1, 1994

Poemati

UNU OMU

Eara faptu Doľeani
        faptu ti dureari 
        faptu cu duhu
                  cu doru di dadâ
                               di frati
                               di curunâ
                               di şoputu
                               di câvalu
                               di-ańiurizmâ di oaie 
                                                     di meru
  
                cu doru di carti
                             di-ndriptati 
                             di-Armânu

Eara faptu Doľeani.

Ma
ma ninti di tuti
eara faptu Domnu...

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
TITLU	TITLU	TITLE
Eara faptu Doľeani faptu ti dureari faptu cu duhu cu doru di dadâ di frati di curunâ di şoputu di câvalu di-ańiurizmâ di oaie di meru	Se născuse la Doleani Se născuse pentru durere Se născuse cu duh cu dor de mamă de frate de cunună 1 de șipot de caval de miros de oaie de măr	He was born in Doleani He was born for sorrow He was born with spirit with longing for his mother for his brother for family for the spring for the flute for the smell of sheep for apples
cu doru di carti di-ndriptati di-Armânu	cu dor de carte de dreptate de armân	with longing for books for justice Aromanian longing…
Eara faptu Doľeani.	Se născuse la Doleani…	He was born in Doleani…
Ma ma ninti di tuti eara faptu Domnu…	Dar imai înainte de toate se născuse Domn…	But above all else, he was born a Lord.

* Ti George Zima.

* Pentru George Zima

* For George Zima

„Cununie; căsnicie.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Eara faptu Doľeani
        faptu ti dureari 
        faptu cu duhu
                  cu doru di dadâ
                               di frati
                               di curunâ
                               di şoputu
                               di câvalu
                               di-ańiurizmâ di oaie 
                                                     di meru
  
                cu doru di carti
                             di-ndriptati 
                             di-Armânu

Eara faptu Doľeani.

Ma
ma ninti di tuti
eara faptu Domnu...

January 1, 1994

Poemati

ORCHESTRA A MUNŢÂLORU

 Trecu muntili, di vali
 Armâńiľi cu cupiili.
 Îi soari şi-primâvearâ
 şi fugu di-tu a loru hoarâ.

 Ti locu cu iarb-analtâ
 Armânlu tutu si-alumtâ
 câvalu leanişu cântâ
 ca la nâ-mşatâ numtâ...

 În cali, aradha-ndreapti
 negu oili uidisiti!
 Câ paplu di strâeti
 u ştii-aest-adeti:
 dininti sta yumarlu
ncârcatu ľi-easti sâmarlu,
 cupia di-oi u duţi
 la loclu di la cruţi;
 nâpoi di elu birbeţľi
 pirifańi ca bineţľi
 cu cloputili greali
 ţi-asunâ ca mârdzeali.

 De-apoia bagâ noatińi
 cu chipuri yâryârici
 şi oi cu chipuri groasi
 ţi ţânu isonlu-nghioasi.

 Țiva nu-i cumu voru oili
 tutu easti cumu va omlu,
 cumu ştie picurarlu
 ţi da cu cârlibana
 ca dirijorlu tonlu!

 Şi arâsunâ valea
 di undili di cloputu,
 orchestra imn-ayalea
 când treaţi pi la şoputu.
 Îi simfonie, fugă,
 îi requiem di banâ?
 Îi boaţi di nimaľi
 şi-a Armâńiloru pirifańi!

Na, treaţi pi cârari
 şi-cu boaţea tutâ vreari
 unu Elinu capidanu
 muşatu ca vâr-aslanu
 tu strańi hrisusiti
 di-aşcheri, tińisiti,
 ţi dzâţi cu ńirari
 di iu şi-nidzea-n-câlari:
 „Ti levendhyea, i Vlahes!”
 Livendzâ suntu Vlahiľi!

 Şi-orchestra di pi vali
 ţi curâ-n-ghiosu la vali
 cu câńiľi di-avârliga
 diparti-i ... linga... linga!...

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
ORCHESTRA A MUNŢÂLORU*	ORCHESTRA MUNŢILOR*	THE ORCHESTRA OF THE MOUNTAINS
Trecu muntili, di vali Armâńiľi cu cupiili. Îi soari şi-primâvearâ şi fugu di-tu a loru hoarâ.	Trec muntele, de vale armânii cu (ale lor) turme. Soare-i şi primăvară şi fug din a lor hoară.¹	Over the mountain, down into the valley the Aromanians pass with their flocks. It’s sunny and it’s springtime, and they depart their village.
Ti locu cu iarb-analtâ Armânlu tutu si-alumtâ câvalu leanişu cântâ ca la nâ-mşatâ numtâ…	Pentru loc cu iarbă-naltă armânul tot se luptă cavalul leneş cântă ca la o-muşată nuntă…	For a place with tall grass, the Aromanian always strives and the flute plays lazily like at a beautiful wedding…
În cali, aradha-ndreapti negu oili uidisiti! Câ paplu di strâeti u ştii-aest-adeti: dininti sta yumarlu ncârcatu ľi-easti sâmarlu, cupia di-oi u duţi la loclu di la cruţi; nâpoi di elu birbeţľi pirifańi ca bineţľi cu cloputili greali ţi-asunâ ca mârdzeali.	În cale,² orânduite merg oile potrivite! Că moşul din vechime ştie cum se cuvine:³ înainte e măgarul încărcat îi e samarul, turma de oi o duce la locul de la cruce; înapoia lui berbecii (ce-s) mândri ca toţi aţii ⁴ cu clopote grele ce sună ca mărgele.	On the road, in good order the sheep walk in formation! For the old man from long ago knows how to set the order: first comes the donkey its pack saddle loaded, leading the flock of sheep to the place of the cross; behind him come the rams as proud as cavalry horses with heavy bells that sound like clinking beads.
De-apoia bagâ noatińi cu chipuri yâryârici şi oi cu chipuri groasi ţi ţânu isonlu-nghioasi.	Şi-apoi pun ei noateni cu zurgălăii veseli şi oi cu tălăngi groase ce ţin isonuri joase.	Then come the yearlings with their cheerful jingling bells, and sheep with deep cowbells that hold the low harmonies.
Țiva nu-i cumu voru oili tutu easti cumu va omlu, cumu ştie picurarlu ţi da cu cârlibana ca dirijorlu tonlu!	Nimic nu-i cum vor oile, totul e cum vrea omul, cum ştie păcurarul, ce dă cu cârlibana ⁵ ca dirijorul tonul!	Nothing goes the sheep’s way, everything goes the man’s way, as the shepherd knows best, striking with his crook like a conductor sets the tone!
Şi arâsunâ valea di undili di cloputu, orchestra imn-ayalea când treaţi pi la şoputu. Îi simfonie, fugă, îi requiem di banâ? Îi boaţi di nimaľi şi-a Armâńiloru pirifańi!	Şi răsună valea de undele de clopot. Orchestra umbl-agale când trece pe la şipot. E simfonie, fugă e requiem de viaţă? E voce de nămaie şi-a armânilor mândrie!	And the valley echoes with waves of bell-sound. The orchestra moves gently as it passes by the spring. Is it a symphony? A chase? A requiem of life? It’s the voice of animals and the pride of the Aromanians!
Na, treaţi pi cârari şi-cu boaţea tutâ vreari unu Elinu capidanu muşatu ca vâr-aslanu tu strańi hrisusiti di-aşcheri, tińisiti, ţi dzâţi cu ńirari di iu şi-nidzea-n-câlari: „Ti levendhyea, i Vlahes!” Livendzâ suntu Vlahiľi!	Ia, trece pe cărare şi cu vocea-i toată vrere ⁶ un căpitan elen frumos ca vreun leu cu straie aurite de oaste, preacinstite, ce zice cu-admirare cum mergea el călare: „Ti levendhyea, i Vlahes!” Ce falnici sunt ei vlahii!	Look, along the path passes with a voice full of love a Greek captain, handsome as a lion, in golden robes of honored military dress, who says with admiration as he rode by on horseback: “Ti levendhia, i Vlahes!” How brave are the Vlachs!
Şi-orchestra di pi vali ţi curâ-n-ghiosu la vali cu câńiľi di-avârliga diparti-i … linga… linga!…	Şi-orchestra de pe vale ce cură-ncet la vale cu câinii di-avârliga ⁷ departe-i … linga… linga…	And the orchestra from the valley, flowing slowly downward, with the dogs all around fades into the distance… linga… linga…

* Lucru ţi si-ari faptâ, isturisitu di tatâ-ńiu, Nico
Caragiu. A lui ľi-u-ncli’inu aestâ simfonie.

* Lucru real, istorisit de tatăl meu, Nico Caragiu.
Lui îi închin această simfonie.

* A true story, told by my father, Nico Caragiu.
To him I dedicate this symphony.

„Şi pleacă din al lor sat”
„Pe drum”
Literal: „căci bunicul de când lumea îl ştie acest obicei”
Arom. binecu, atu, „cal de călărie”
„Ciomagul cu capul încârligat şi sculptat al păcurarului aromân”
„Iubire,” „drag.”
„împrejur.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

 Trecu muntili, di vali
 Armâńiľi cu cupiili.
 Îi soari şi-primâvearâ
 şi fugu di-tu a loru hoarâ.

 Ti locu cu iarb-analtâ
 Armânlu tutu si-alumtâ
 câvalu leanişu cântâ
 ca la nâ-mşatâ numtâ...

 În cali, aradha-ndreapti
 negu oili uidisiti!
 Câ paplu di strâeti
 u ştii-aest-adeti:
 dininti sta yumarlu
ncârcatu ľi-easti sâmarlu,
 cupia di-oi u duţi
 la loclu di la cruţi;
 nâpoi di elu birbeţľi
 pirifańi ca bineţľi
 cu cloputili greali
 ţi-asunâ ca mârdzeali.

January 1, 1994

Poemati