Vrearea-lâ... pânâ tu moarti.
Nu-ari altâ tu-altâ parti.
Ficiuriţiľi ma nâinti,
Tuti-alanti ma nâ parti.
Dzuuâ-noapti tutu-aveagľi,
maşi la eľi lâ suntu ocľiľi:
„Canda i hivritu ficiorlu?”
„Ti ţi u lo iara ponlu?”
„Nacâ-u doari vârnu dinti?”
„S-nu-ľi işi vârnu cârinti?”
S-hibâ mae, s-hibâ mumâ,
- nu-ari s-facâ aestâ numâ
ţea ma buna cumâticâ
va ľi-u da ali fiticâ.
Ti ea... ţiva mărdzińi, oasi
di-a ficioriloru ţi l-armasi.
Vârnu nelu? Vârnâ flurie?
„Em! io, tora, nu-s ti mini,
va li dau a featiloru
câ easti chirolu-a loru!”
Vârnâ yunâ? Vârnâ ţipâ?
Vârnâ fustani di sirmâ?
„Ţi li voi, tu ańiľi-a mei?”
Şi-nâsâ... periľi... ninga lăi!
Dadi-armâni, ahâtu duruti:
câ-ľi dzâcu Gheafâ i Custandâ,
Athina, Sufie, Niche,
câ-ľi dzâcu a vârnei Dumnicâ
i Caľiopâ i Fluricâ,
Mahâ, Mie i Lucreţâ,
Marie i Lenâ, Pepâ,
Cumu si-ľi dzâcâ, Mumâ-i, veacľi!
Şi tu lumi... nu-ari preacľi.
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
| ARMÂNEAȘTI | ROMÂNĂ | ENGLISH |
|---|---|---|
| IMNU TI MUMILI ARMÂNI | IMN PENTRU MAMELE AROMÂNE | HYMN FOR AROMANIAN MOTHERS |
| Vrearea-lâ… pânâ tu moarti. Nu-ari altâ tu-altâ parti. | Vrerea 1 lor… până la moarte. Nu-i atare-n altă parte. | Their love… until death. There’s nothing like it anywhere else. |
| Ficiuriţiľi ma nâinti, Tuti-alanti ma nâ parti. | Copilaşii mai-nainte, Toate alte 2 la o parte. | Children come first everything else set aside. |
| Dzuuâ-noapti tutu-aveagľi, maşi la eľi lâ suntu ocľiľi: „Canda i hivritu ficiorlu?” „Ti ţi u lo iara ponlu?” „Nacâ-u doari vârnu dinti?” „S-nu-ľi işi vârnu cârinti?” | Ziuă-noapte tot de veghe, numai pe ei le sunt ochii: „Parcă-i fierbinte feciorul?” „De ce o luă iarăşi dorul?” 3 „N-o durea-o vreun dinte?” „Îi iese vreun cărinte?” 4 | Day and night, always watching, their eyes only on them: “Is my boy running a fever?” “Why is the pain back again?” “Is it a toothache?” “Is a tooth coming in?” |
| S-hibâ mae, s-hibâ mumâ, – nu-ari s-facâ aestâ numâ ţea ma buna cumâticâ va ľi-u da ali fiticâ. Ti ea… ţiva mărdzińi, oasi di-a ficioriloru ţi l-armasi. | De-i bunică, de e mamă – nu-are a face ăst nume cea mai bună bucăţică are s-o dea la fetică. Pentru ea… doar margini, oase, de-ale pruncilor rămase. | Whether she’s a grandmother or a mother— it makes no difference by name— the best piece of food she’ll give to her little girl. For herself… only scraps and bones, what’s left from the children. |
| Vârnu nelu? Vârnâ flurie? „Em! io, tora, nu-s ti mini, va li dau a featiloru câ easti chirolu-a loru!” Vârnâ yunâ? Vârnâ ţipâ? Vârnâ fustani di sirmâ? „Ţi li voi, tu ańiľi-a mei?” Şi-nâsâ… periľi… ninga lăi! | Vreun inel ? Vreo florie? 5 „Eh, acuma, nu-s de mine, o să le dau fetelor, că [acum] e vremea lor!” Vreo blană? Vreun batic? Vreo rochie de mătase? „Ce le vreau, 6 la anii mei?!” Şi ea… păru-i încă lai! 7 | A ring? A gold coin? “Eh, these aren’t for me now, I’ll give them to the girls— it’s their time now!” A fur coat? A scarf? A silk dress? “What do I need that for, at my age?!” And yet… her hair is still black! |
| Dadi-armâni, ahâtu duruti: câ-ľi dzâcu Gheafâ i Custandâ, Athina, Sufie, Niche, câ-ľi dzâcu a vârnei Dumnicâ i Caľiopâ i Fluricâ, Mahâ, Mie i Lucreţâ, Marie i Lenâ, Pepâ, Cumu si-ľi dzâcâ, Mumâ-i, veacľi! Şi tu lumi… nu-ari preacľi. | Mame armâne, atât durute: 8 că-i zic Gheafă sau Custandă, Athina, Sufie, Niche, că-i zic uneia Dumnică, sau Caliopă sau Flurică, Mahă, Mie sau Lucreţă, Marie sau Lenă, Pepă, Cum i-o zice, Mamă-i, veche ! Şi în lume… nu-i pereche ! | Aromanian mothers, so full of love, whether named Gheafă or Custandă, Athina, Sufie, or Niche, whether one is called Dumnică, or Caliopă or Flurică, Mahă, Mie, or Lucreţă, Marie or Lenă, Pepă— Whatever her name, she is Mother, timeless! And in this world… she has no equal! |
- „Iubirea.”
- Literal: „celelalte.”
- „Durerea.”
- „(dinte) canin.”
- „florin de aur.”
- „Ce-mi trebuie ?”
- „Negru.”
- „Iubitoare.”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Vrearea-lâ... pânâ tu moarti.
Nu-ari altâ tu-altâ parti.
Ficiuriţiľi ma nâinti,
Tuti-alanti ma nâ parti.
Dzuuâ-noapti tutu-aveagľi,
maşi la eľi lâ suntu ocľiľi:
„Canda i hivritu ficiorlu?”
„Ti ţi u lo iara ponlu?”
„Nacâ-u doari vârnu dinti?”
„S-nu-ľi işi vârnu cârinti?”
Author
-
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ
(1927 – 2009)Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi.
Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.


Leave a Reply