Portu tu mini ’nâ lumi aleaptâ,
chirutâ tu hauâ di suflitŭ,
murmintu surupatŭ.
Portu tu mini yisi ’ngrupati,
nâdiili zgrumati,
zghicuri di jali
curmati di apalâ duşmanâ!
Portu tu mini ’nâ lumi ca moartâ,
U portu cumŭ îşi poartâ ’nâ mumâ
vleatlu-ľi la groapâ…
Tag: Poemati
-
LUMEA A PÂPÂŃILORŬ
-
LUNA ŞI MESLU
Luna tutu si-ndreadzi
loclu s-luńineadzâ.
Luna tutu s-şuţâ
loclu... dipu nu s-mutâ.
Noaptea i ca dzuua
si-lu vedz aclu-n-padi
ti doari miduua
s-vrei si-ľi dai di coadâ!
Câ-i mistiryiu mari
maşi Dumnidză ştie
cumu di easti-ahtari:
cându-mplinâ, yie,
cându... dip câtrani?!
Şi di-apoia: Armânlu
meslu şi-lu-ari ahoryea,
cându s-şuţâ loclu
di da lunâ noauâ
nâsâ easti unâ, meslu easti altâ!
Aşi vru latina
limba strauşeascâ:
meslu s-şi-aibâ numa,
luna si-ľi luţeascâ!Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH LUNA ŞI MESLU LUNA ŞI „MES”-UL THE MOON AND THE MONTH Luna tutu si-ndreadzi
loclu s-luńineadzâ.
Luna tutu s-şuţâ
loclu… dipu nu s-mutâ.Luna tot se pregăteşte 1
pământul să-l lumineze.
Luna se tot suceşte
pământul… nu se sinchiseşte! 2The moon is always getting ready
to shine upon the earth.
The moon keeps turning,
but the earth… doesn’t budge!Noaptea i ca dzuua
si-lu vedz aclu-n-padi
ti doari miduua
s-vrei si-ľi dai di coadâ!Noaptea e ca ziua
să vezi pe jos acul
te doare creierul
să vrei să-i dai de coadă!The night is like the day—
you could spot a needle on the ground,
it makes your head ache
to try and make sense of it all!Câ-i mistiryiu mari
maşi Dumnidză ştie
cumu di easti-ahtari:
cându-mplinâ, yie,
cându… dip câtrani?!Că e mister mare
şi numai Dumnezeu ştie
cum e de-i atare:
când [e] plină, vie
când… de tot catran!For it’s a great mystery,
and only God knows
how it all works:
how it’s full and alive one night,
and then… pure darkness!Şi di-apoia: Armânlu
meslu şi-lu-ari ahoryea,
cându s-şuţâ loclu
di da lunâ noauâ
nâsâ easti unâ, meslu easti altâ!Şi apoi: armânul
„mes”-ul şi-l are altul,3
când se suceşte pământul
de dă lună nouă
ea [luna] este una,
,,mes”-ul este alta!And then: for the Aromanian,
the month is something else
when the earth turns
and brings a new moon,
she is one thing,
but the month is another!Aşi vru latina
limba strauşeascâ:
meslu s-şi-aibâ numa,
luna si-ľi luţeascâ!Aşa a vrut latina
limba strămoşească:
„mes”-ul să-şi aibă numele,
luna să-i lucească!That’s how Latin wanted it,
our ancestral tongue:
for the month to have its name,
and the moon to shine upon it!- Literal : „se drege.”
- Literal: „de loc nu se mută (din loc).”
- „Pentru «lună (de zile)» aromânul are un cuvânt separat” (< lat. mensis; cf. fr. mois, it. mese etc.).
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Luna tutu si-ndreadzi
loclu s-luńineadzâ.
Luna tutu s-şuţâ
loclu... dipu nu s-mutâ.
Noaptea i ca dzuua
si-lu vedz aclu-n-padi
ti doari miduua
s-vrei si-ľi dai di coadâ!
Câ-i mistiryiu mari
maşi Dumnidză ştie
cumu di easti-ahtari:
cându-mplinâ, yie,
cându... dip câtrani?!
-
CÂNTICU TI GINTA LATINĂ
di Vasile Alecsandri
I
Latina gintâ i reginâ
Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
Luţindalui tu eti seculari.
Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.
II
Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.
III
Latina gintâ ari parti
Di tuti-a loclui mări averi
Şi-cu multâ vreari ea li-mparti
Cu tuti alanti a ľei surări,
Ma la inati nu-ari preacľi,
Când mutâ braţu ti libertati
U surpâ tirania veacľi
Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.
IV
La dzuua aţea di giudicatâ
Cându va-s sta dinintea Aţilui
Ginta va si-hibâ întribatâ:
„Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?”
Ş-nâsâ va-s greascâ - boaţi dulţi, ńeari:
„O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui
Tu ocľi a ľei împlińi di vreari
Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH CÂNTICU TI GINTA LATINĂ 1
di Vasile AlecsandriCÂNTUL GINTEI LATINE
de Vasile AlecsandriTHE SONG OF THE LATIN PEOPLE
by Vasile AlecsandriI
Latina gintâ i reginâ
Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
Luţindalui tu eti seculari.
Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.I
Latina gintă e regină
Între-ale lumii ginte mari.
Ea poartă-n frunte-o stea divină
Lucind prin timpii seculari.
Menirea ei tot înainte
Măreţ îndreaptă paşii săi.
Ea merge-n capul altor ginte
Vărsând lumină-n urma ei.I
The Latin nation is a queen
Among the great nations of the earth.
She bears upon her brow a star divine,
That shines through centuries since birth.
Her destiny moves ever forward,
Her steps are noble, proud, and free.
She walks ahead of all the others,
And leaves behind a trail of light for all to see.II
Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.II
Latina gintă e vergină
Cu farmec dulce, răpitor;
Străinu-n cale-i se închină
Şi pe genunchi cade cu dor.
Frumoasă, vie, zâmbitoare,
Sub cer senin, în aer cald,
Ea se mirează-n splendid soare,
Se scaldă-n mare de smarald.II
The Latin nation is a maiden,
With charm so sweet, so full of grace;
The stranger bows before her presence,
Falls to his knees, longing on his face.
She’s beautiful, alive, and smiling,
Beneath a calm and open sky,
She marvels at the splendid sunlight,
And bathes in seas where emeralds lie.III
Latina gintâ ari parti
Di tuti-a loclui mări averi
Şi-cu multâ vreari ea li-mparti
Cu tuti alanti a ľei surări,
Ma la inati nu-ari preacľi,
Când mutâ braţu ti libertati
U surpâ tirania veacľi
Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.III
Latina gintă are parte
De-ale pământului comori
Şi mult voios ea le împarte
Cu celelalte a ei surori,
Dar e teribilă-n mânie
Când braţul ei liberator
Loveşte-n cruda tiranie
Şi luptă pentru-al său onor.III
The Latin nation is the keeper
Of earthly treasures rich and rare;
And joyfully she shares them freely
With her sister nations, fair.
But fierce she stands when stirred to anger,
Her arm, set free, will strike down wrong—
Against all cruel tyranny,
She rises up, proud, brave, and strong.IV
La dzuua aţea di giudicatâ
Cându va-s sta dinintea Aţilui
Ginta va si-hibâ întribatâ:
„Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?”
Ş-nâsâ va-s greascâ – boaţi dulţi, ńeari:
„O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui
Tu ocľi a ľei împlińi di vreari
Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”IV
În ziua cea de judecată,
Când faţă-n cer cu Domnul sfânt,
Latina gintă-a fi-ntrebată:
„Ce a făcut pe-acest pământ?”
Ea va răspunde sus şi tare:
„O! Doamne,-n lume cât am stat,
În ochii săi plini de-admirare
Pe tine te-am reprezentat!”IV
And on the day of final judgment,
When face to face with God above,
The Latin people shall be asked:
“What did you do with life and love?”
She’ll answer loud and without shame:
“O Lord, while in the world I stayed,
With eyes that shone with admiration,
I bore your image, unafraid.”- Poezia aestâ fu scriatâ di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzăsi la „Concursul Felibrilor,” di Montpellier, Franţa, la „Societatea limbilor romanice.” Nâsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încľinatâ ti latinităţi. Cântul gintei latine fu adusu tu limbili: latinâ, francezâ, italianâ (1878), provensalâ (1885), retoromanâ (1896), spaniolâ, portughezâ (1978, tu 100 di ani), şi dupâ 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastrâ (si – avdzâ-ntâńea oarâ tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.).
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
I
Latina gintâ i reginâ
Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
Luţindalui tu eti seculari.
Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.
II
Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.
-
TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)
I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea
Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
A, la-ai, mi zurlusirâ,
caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!
- Lea, mare, hândâcusită,
cara s-ti-acaţu di cusiţâ
va ti-aducu tutâ-nvârliga
vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
pornicu dip ţâ si-adră chealea?
Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
budza, ia, că mi cripaşi?!
Şi-tini, lai, gugea ficiorlu
ţâ badz mintea cu lişorlu?
Va ti vatâmu, lai, di şcopu
ta s-ţâ bagu mintea la locu!
Ieşi nafoar’, hândâcusite,
gioacâ tu uboru, neap’cate!
- Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ,
dipu ca theaminâ-mascurâ!
Chilimea u-arupsişi ţiru
cu carecla tutu hâr-hâr!
Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi,
ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?
Câ v-agudi chicuta doauli!
S-vâ sta parlu tu hicati,
ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi,
tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi,
sfulgulu pisti voi s-cadâ...
- Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?!
...
Oi-i, corba-ńi, zurlusii?
Ţi stau di dzâcu, u chirui?
Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu,
tu munţ seţi! Aca la mini-i-i
ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â!
Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a
s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!
Aidi, soră, tini mare,
ľea-u ńica şi-ieşi primnari,
şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu
s-şi-arupâ ţiva ciciorlu...
Aidi, pirdhicuşili-a meali,
loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!
II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie
Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi?
Nicuchiru easti aestu?
S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi
şi s-fugâ tu-Amirichie?
Oh, lele, corba-ńi di io!
Ţi hâiri s-fac-aclo?!
Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi,
ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi!
Tutu mutrea, tutu mutrea...
vârnu nu u minduia.
Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ,
caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!
Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?!
Ţi bârbatu, lea, dipu aplo!
N-agârşi, ańi trecu şi-trecu
ficioriľi doľi tutu ma crescu...
Mi cripă, budza si-ľi creapâ!
Cioarâ di-arinâ si-adarâ!
S-nu-şi aibâ altâ hâiri!
Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’,
câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru!
Ia, aşi, câ mi cripă...
Si-ľi agiutâ Dumnidză!
III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru
Oi-i, murlai Custachi a meu!
Iu-ńi fudzişi, lai, frate,
ţi-ńi adraşi, lai, carabeu,
vrute şi-nidurute!
Oh, lele, aţelu-şi tutu,
s-dusi s-s-facâ yeatru...
Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu,
ocľiu-ńi si-adră albu-u!
Au-u, Custachi-mu,
mutrea-aoa, la dada!
U vedz palma? Ari peri?
Nu-ari, frate, vârnu.
Avdz-aoa, ficiorlu-a meu:
câţ peri ari palma
ahâtâ hâiri si-ai,
puľilu şi-ńellu a meu!
Câ mi-alâsaşi singurâ,
plâmtâ şi-ningrupatâ...
Ia, aşi s-da Dumnidză,
giuru pi-a tali ńeati!
Harauâ si-ai di la ficiori
şi dzâli tutu muşati!Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE) TREI BLESTEME (DE ȘAGÂ) THREE CURSES (IN JEST) I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea I Blesteme de mamă pe care o necăjesc 1 copiii I. A mother’s curse upon her naughty children Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
A, la-ai, mi zurlusirâ,
caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!Ce-mi păţii, biata-mi de mine?!
Unde-s copiii de-odinioară?!
Oh, mă-ăi, m-au nebunit
capul m-a apucat, amărâta-mi
ia, aşa-mi se duce viaţa-mi! 2What’s become of me, poor me?!
Where are the children of the old days?!
Oh, my, they’ve driven me mad
my head’s aching, poor me
this is how my youth fades away!– Lea, mare, hândâcusită,
cara s-ti-acaţu di cusiţâ
va ti-aducu tutâ-nvârliga
vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
pornicu dip ţâ si-adră chealea?
Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
budza, ia, că mi cripaşi?!Tu, a mare, prăpadită,
de te-oi apuca de cosiţă
am să te-aduc toată-nvârliga 3
nimeni să nu-ţi aibă grija!
Stai, tu-u, ţi-ai pierdut ruşinea,
toval chiar ţi s-a făcut pielea?
De ce mă crăpi, tu, crăpa-ţi-ar
buza, ia [aşa], că m-ai crăpat?!You there, big one, little wretch,
if I catch you by the braid,
I’ll spin you round and round,
that no one cares for you again!
Stay there, you’ve lost your shame
has your skin turned into leather?
Why do you torment me? May your lip
split, as you’re splitting my head!Şi-tini, lai, gugea ficiorlu
ţâ badz mintea cu lişorlu?
Va ti vatâmu, lai, di şcopu
ta s-ţâ bagu mintea la locu!
Ieşi nafoar’, hândâcusite,
gioacâ tu uboru, neap’cate!Şi tu, măi, gogea feciorul 4
îţi pui mintea cu uşorul? 5
Te omor, măi, în bătaie
ca să-ţi pun mintea la loc!
Ieşi afar’, neruşinate,
joacă-n curte, afurisite!And you, big boy,
behaving like a fool?
I’ll beat some sense
back into you!
Get out, you shameless brat,
go play in the yard, you cursed thing!– Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ,
dipu ca theaminâ-mascurâ!– Ah, tu, mică, drac din gaură,
chiar ca femelă-masculă!And you, small one, little demon,
like a manly female!Chilimea u-arupsişi ţiru
cu carecla tutu hâr-hâr!
Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi,
ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?Chilimul l-ai făcut ciur
cu scaunul 6 tot hâr-hâr!
Pune-ţi curul jos [şi] stai,
de ce mă crăpi, tu, ce îmi faci?You’ve turned the rug to rags,
and the chair squeaks like madness!
Sit your butt down and hush
why are you driving me crazy?!Câ v-agudi chicuta doauli!
S-vâ sta parlu tu hicati,
ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi,
tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi,
sfulgulu pisti voi s-cadâ…
– Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?!
…Că v-ar lovi picul [pe]-amândouă!
Sta-v-ar parul în ficaţi,
ia, că mă crăpaţi, feciorii-mi,
într-o gaură să vă bag treii,
fulgerul pe voi să cadă…
La ce m-ai făcut, biet-mamă?!
…May thunder strike the both of you!
May a stick lodge in your livers,
you’ve wrecked me, my children,
I’d shove all three of you in one hole
may lightning strike you all!
Why did you birth me, on mother?!
…Oi-i, corba-ńi, zurlusii?
Ţi stau di dzâcu, u chirui?
Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu,
tu munţ seţi! Aca la mini-i-i
ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â!
Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a
s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!Vai, vai, biata-mi, înnebunii?
Ce stau de zic, o pierdui? 7
Ptiu, ptiu, ptiu! să-mi scuip în sân!
În munţi seci! 8 Aici la mine-e-e
atari lucruri să nu-mi vie-e-e!
Cine nu şi-o vrea familia-a-a 9
să nu-şi vrea nici cămaşa-a-a!Oh, goodness – I’m going mad?
What am I saying here, I’ve lost it all together?
Ptu, ptu, ptu! I’ll spit to ward off evil!
To barren mountains! Such things
may never come to me!
Whoever doesn’t love their children
may they not stand the shirt on their own back!Aidi, soră, tini mare,
ľea-u ńica şi-ieşi primnari,
şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu
s-şi-arupâ ţiva ciciorlu…
Aidi, pirdhicuşili-a meali,
loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!Haide, soră,10 tu, cea mare,
ia-o [pe] mica şi-ieşi plimbare
şi vedeţi să nu cumva feciorul
să-şi rupă cumva piciorul…
Haide, potârnichile mele,
luaţi şi jucaţi pietricele!Come, sister, you eldest,
take the little one, go for a walk
make sure the boy
doesn’t break his leg somehow…
Come, my little partridges,
go, play your pebble games!- Literal: „o crapă.”
- Literal : „tinereţea-mi.”
- „Împrejur.”
- „Băiatul.”
- „Uşor la minte.”
- „Scaun cu spetează” (pentru „scaun:” arom. scamnu).
- „Mi-o pierdui mintea.”
- „Pustii.”
- „Cine nu-şi iubeşte copiii.”
- Mod de adresare fiicelor; pentru băieţi: „frate!”.
II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie II Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în America II. A wife’s curse on the husband who left for America Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi?
Nicuchiru easti aestu?
S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi
şi s-fugâ tu-Amirichie?Va-ai, soră, zi, nu-i drept? 1
Om de casă este-acest?
Să-şi lase neam, familie
să plece-n Amirichie?Oh, sister, tell me—am I wrong?
Is this a real husband?
To leave his kin, his family,
to run off to America?Oh, lele, corba-ńi di io!
Ţi hâiri s-fac-aclo?!
Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi,
ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi!
Tutu mutrea, tutu mutrea…
vârnu nu u minduia.
Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ,
caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!Văleleu, biata-mi de mine!
Ce naiba 2 să fac-acolo?!
Om pierit, 3 fluier i-e mintea-i,
mi-albiră de tot bieţi ochii-mi!
Tot priveşte, tot priveşte…
nimeni nu se mai gândeşte. 4
Nu mai vine niciodată,
capu-mi, tobă-i, mintea toată! 5Oh dear, poor me!
What the heck is he doing there?!
He’s a lost man, his mind’s gone,
he’s blinded my poor eyes with grief!
Always staring, always watching—
but no one thinks of us anymore.
He’ll never come back again,
my head is buzzing, my mind’s all gone!Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?!
Ţi bârbatu, lea, dipu aplo!
N-agârşi, ańi trecu şi-trecu
ficioriľi doľi tutu ma crescu…
Mi cripă, budza si-ľi creapâ!
Cioarâ di-arinâ si-adarâ!
S-nu-şi aibâ altâ hâiri!Ce-mi păţii, biata-mi de mine?!
Ce bărbat, vai, de ruşine! 6
Ne-a uitat, ani trec şi trec
feciorii, doi, tot mai cresc…
M-a crăpat, buza să-i crape!
Sfoară din nisip să facă!
N-aibă nici o pricopseală!What’s become of me, poor me?!
What kind of man is that—shame on him!
He forgot about us—years pass and pass,
our two sons keep growing…
He’s broken me, may his lips break!
May he try to make a rope from sand!
May he never prosper again!Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’,
câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru!
Ia, aşi, câ mi cripă…Vedea-l-aş pe dinţi,7 tu, sor’,
că m-am stins de-atâta dor!
Ia, aşa, că m-a crăpat…May I see his teeth, sister,
after all this longing has eaten me up!
Yes, just like that—he’s torn me apart…Si-ľi agiutâ Dumnidză! Să-i ajute Dumnezeu! May God help him! - Literal: „n-am dreptate?”
- Literal: „pricopseală.”
- „Aiurit.”
- Literal: „nimeni nu s-ar fi gândit la asta.”
- Literal: „capul mi se face tobă.”
- „Simplu; neşlefuit.”
- „Vedea-l-aş întins / mort / cu faţa în jos.”
III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru III Blestem de mamă căreia i-a plecat feciorul să se facă doctor III. A mother’s curse on her son who left to become a doctor Oi-i, murlai Custachi a meu!
Iu-ńi fudzişi, lai, frate,
ţi-ńi adraşi, lai, carabeu,
vrute şi-nidurute!Va-ai, biet Costache-al meu!
Unde-ai plecat 1 tu, măi, frate,
ce-mi făcuşi, tu, carabeu,2
vrute şi nedurute!3Oh, my poor Costache!
Where did you go, brother?
What have you done, you little rascal,
you full of big dreams and no care!Oh, lele, aţelu-şi tutu,
s-dusi s-s-facâ yeatru…
Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu,
ocľiu-ńi si-adră albu-u!Văleleu, doar unu-i tot,4
s-a dus să se facă doctor…
Va-ai, leu-mi vru-ut,
ochiu-mi albi to-ot!Oh dear, the only one I had—
and he left to become a doctor…
Oh, my brave lion,
you’ve turned my eyes completely white!Au-u, Custachi-mu,
mutrea-aoa, la dada!
U vedz palma? Ari peri?
Nu-ari, frate, vârnu.
Avdz-aoa, ficiorlu-a meu:
câţ peri ari palma
ahâtâ hâiri si-ai,
puľilu şi-ńellu a meu!
Câ mi-alâsaşi singurâ,
plâmtâ şi-ningrupatâ…O-oh, Costachi-mu,
uite aici la mama:
O vezi palma? Are peri?
N-are, frate, nici unul.
Auzi aici, feciorul meu:
câţi peri are palma
atâta pricopseală să ai,
puiul şi mielul meu!
Că m-ai lăsat singură,
plânsă şi neîngropată…Oh, Costache, my son,
look here at your mother:
Do you see this palm? Does it have hair?
No, brother—not even one.
Listen to me, my son:
as many hairs as this palm has,
so much success may you have,
my little one, my lamb!
You left me alone,
crying, unburied in sorrow…Ia, aşi s-da Dumnidză,
giuru pi-a tali ńeati!
Harauâ si-ai di la ficiori
şi dzâli tutu muşati!Ia, aşa să dea Dumnezeu
jur pe a ta tinereţe!
Bucurie să ai de la feciori
şi zile tot frumoase!Let it be as God wills it—
I swear it on your youth!
May you have joy from your children
and nothing but beautiful days!- Literal: „ai fugit.”
- „Vrabie” /„ciocănitoare?” Cuvânt de mângâiere pentru băieţi.
- „Iubite şi neiubitorule!”
- Literal: „acela şi tot.”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea
Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
A, la-ai, mi zurlusirâ,
caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!
- Lea, mare, hândâcusită,
cara s-ti-acaţu di cusiţâ
va ti-aducu tutâ-nvârliga
vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
pornicu dip ţâ si-adră chealea?
Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
budza, ia, că mi cripaşi?!
-
PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI
I Yisu di primâveara
Ficioriľi:
Cându da iarba,
lâ creaşti barba.
Cându da frândza,
lâ creap-arândza.
Cându yinu ploili,
alagâ oili.
Cându străfuldzirâ,
moartea u spindzurâ.
Featili:
Cându yinu Fluriili
şi-bagâ fluriili.
Când yini Paştili,
si scoalâ moaşili
di-şi ducu nipoatili
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari
ti Viniri-Mari,
strańi muşati
cu mâńili câlcati...
Giońiľi s-li veadâ
featili si-aleagâ.
II Yisu di veara
Cându yini mailu
s-hârseaşti-Armânlu.
Iasi tu padi
la iarbâ veardi.
Fumeaľea-ľi tutâ
di-tu hori s-mutâ.
Circhelu-ndreptu,
caşlu-aleptu
pita i teasâ
coaptâ ti measâ
guva tu mesi
- paplu tu thesi-
dada u taľi
yiuri astaľi
cathi unu partea
şi-u ľea na nâ parti
yinlu ti oaspiţ
pociulu i proaspitu
bunu pi câroari
câ-i şi-elu di la soari...
Ş-boaţea si-alinâ
tâşi Samarinâ...
III Yisu di toamna
Ti Stâ-Mârie
tu Cimârie
s-toarnâ Armânlu
si-ndreagâ arniulu!
Ti yizmâciunu
nu ari vârnu
butea nimplinâ.
Taralili gânâ
caşlu si-lu ţânâ.
Pociu ahândosu
ti laptili grosu
niheam dulţi-acru
cum-l-va fumiľiclu.
Peturili-su teasi
lânurili-su toarsi
pâstrâmadz tu vimtu
câvyearlu sprilimtu
hiţi-mbâirati
meari uscati
nuţli adunati
câstâńili coapti
fârina-n sinduchi...
Iarna? Si-si-aproachi!
As-yinâ Andreulu,
i-ndreptu Armânlu!
IV Yisu di iarna
Cându da neaua
si-acoapirâ torlu.
Ma, ia vedz-u Steaua!
S-feaţi Hristolu!
Yinu sârbâtorili
tu tuţ criştińiľi.
Simitea adratâ
sarailia-i coaptâ
bâclâvălu - ńeari
pitili cu moari
migitlu ascumtu
ta si-lu aflâ nuntru!
Aryuceariľi-alagâ
anlu si-lu adavgâ
cu altu ma nău
fâr-di duhu arău...
Pâtigiunea yini
ia-lea şi-Ayiu Yeani
banâ hârioasâ
Anlu Nău i-n casâ
bunili-s si-aleagâ
aralili-s si-aşteargâ!Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI PATRU VISE CU OCHII ÎNCHIŞI FOUR DREAMS WITH EYES CLOSED I Yisu di primâveara I Vis de primăvară I. Spring Dream Ficioriľi:
Cându da iarba,
lâ creaşti barba.
Cându da frândza,
lâ creap-arândza.
Cându yinu ploili,
alagâ oili.
Cându străfuldzirâ,
moartea u spindzurâ.Feciorii:
Când dă iarba,
le creşte barba.
Când dă frunza
le crapă rânza.
Când vin ploile
aleargă oile.
Când străfulgeră,
moartea o spânzură…The Boys:
When the grass grows,
their beards grow.
When the leaves bud,
their sheep give birth.
When the rains come,
they run with the sheep.
When lightning strikes,
death hangs nearby…Featili:
Cându yinu Fluriili
şi-bagâ fluriili.
Când yini Paştili,
si scoalâ moaşili
di-şi ducu nipoatili
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari
ti Viniri-Mari,
strańi muşati
cu mâńili câlcati…Fetele:
Când vin Floriile,
îşi pun salbele. 1
Când vine Paștele
se scoală bătrânele 2
de-şi duc nepoatele
să-și arate tinereţile!
Scot din sacii mari
în Vinerea Mare,
straie frumoase
cu mâinile călcate…The Girls:
When Palm Sunday comes,
they wear their golden necklaces.
When Easter arrives,
even the old women rise
and take their granddaughters
to show off their youth!
From great sacks
on Good Friday,
they pull out beautiful clothes
pressed by hand…Giońiľi s-li veadâ
featili si-aleagâ.Junii să le vadă,
fetele să le aleagă.For the young men to see them,
for the girls to get chosen.- Literal: „florini de aur;” „salbe de aur.”
- Literal: „o pornesc babele.”
II Yisu di veara II Vis de vară II. Summer Dream Cându yini mailu
s-hârseaşti-Armânlu.
Iasi tu padi
la iarbâ veardi.
Fumeaľea-ľi tutâ
di-tu hori s-mutâ.
Circhelu-ndreptu,
caşlu-aleptu
pita i teasâ
coaptâ ti measâ
guva tu mesi
– paplu tu thesi-
dada u taľi
yiuri astaľi
cathi unu partea
şi-u ľea na nâ parti
yinlu ti oaspiţ
pociulu i proaspitu
bunu pi câroari
câ-i şi-elu di la soari…Când vine maiul
se bucură armânul.
Iese-n poiană 1
la iarbă verde.
Familia-i toată
din sate se mută. 2
Țestul pregătit,
caşul ales
plăcinta-i întinsă
coaptă pentru masă
gaura la mijloc 3
– bunicul în frunte
mama o taie
dungi întretaie
fiecare partea
şi-o ia la o parte
vinul pentru oaspeţi
urciorul e proaspăt
bun pe căroare 4
că-i şi el de la soare.When May arrives,
the Aromanian rejoices.
He heads to the meadow,
to the green grass.
The whole family
leaves the village.
The baking dome is ready,
the cheese is chosen,
the pie is stretched out,
baked for the table,
a hole in the middle—
grandfather at the head,
mother slices it,
crosswise she cuts it,
everyone takes
their piece aside.
The wine for the guests,
the pitcher is fresh—
perfect in the heat,
for it too comes from the sun.Ş-boaţea si-alinâ
tâşi Samarinâ…Şi vocea se-anină
până-n Samarină…And the voice carries
all the way to Samarina…- Literal : „padină.”
- „Se ridică; pleacă.”
- Obicei aromânesc de a însemna centrul plăcintei cu vârful degetului mare: din acest punct se începe tăierea ei în raze.
- „Căldură mare” (< lat. calor, caloris).
III Yisu di toamna III Vis de toamnă III. Autumn Dream Ti Stâ-Mârie
tu Cimârie
s-toarnâ Armânlu
si-ndreagâ arniulu!La Stă-Mărie
în Cimărie 1
se-ntoarce armânul
să-şi facă iernatul!At the Feast of St. Mary
in Tsamouria,
the Aromanian returns
to prepare for winter!Ti yizmâciunu
nu ari vârnu
butea nimplinâ.
Taralili gânâ
caşlu si-lu ţânâ.
Pociu ahândosu
ti laptili grosu
niheam dulţi-acru
cum-l-va fumiľiclu.
Peturili-su teasi
lânurili-su toarsi
pâstrâmadz tu vimtu
câvyearlu sprilimtu
hiţi-mbâirati
meari uscati
nuţli adunati
câstâńili coapti
fârina-n sinduchi…La cules de vii
nu are nici unul
butia neplină.
Putinile doldora
caşul să-l ţină.
Pociul 2 pântecos 3
pentru laptele gros
puţin dulce-acru
cum îl vor copilaşii. 4
Păturile 5-s întinse
lânurile-s toarse
pastramele-n vânt
icrele lucioase
smochine-mbăirate 6
mere uscate
nucile-adunate
castanele coapte
făina în ladă…At the grape harvest,
not one lacks
a full barrel.
The churns are overflowing
holding the cheese.
The deep clay pot
for the thick milk,
just sweet and sour enough
as the little ones like it.
The blankets are spread,
the wool is spun,
the cured meats hang in the wind,
the fish roe gleams,
figs strung up,
dried apples,
gathered walnuts,
roasted chestnuts,
flour in the chest…Iarna? Si-si-aproachi!
As-yinâ Andreulu,
i-ndreptu Armânlu!Iarna? Să se-apropie!
Să vină Andreul, 7
e gata armânul!Winter? Let it come!
Let December arrive—
the Aromanian is ready!- Ceameria, câmpie în Albania.
- „Oală de lut” (< lat. potium; cf. fr. pot).
- Literal: „adânc(os).”
- „Familia cea mică; copiii.”
- „Ioscale pentru iarnă.”
- „Înşirate” (cf. şi drom, baieră).
- „Decembrie.”
IV Yisu di iarna IV Vis de iarnă IV. Winter Dream Cându da neaua
si-acoapirâ torlu.
Ma, ia vedz-u Steaua!
S-feaţi Hristolu!
Yinu sârbâtorili
tu tuţ criştińiľi.
Simitea adratâ
sarailia-i coaptâ
bâclâvălu – ńeari
pitili cu moari
migitlu ascumtu
ta si-lu aflâ nuntru!
Aryuceariľi-alagâ
anlu si-lu adavgâ
cu altu ma nău
fâr-di duhu arău…Când dă neaua
se-acoperă urma.
Dar, ia vezi-o Steaua!
S-a născut Hristosul!
Vin sărbătorile
pentru toţi creştinii.
Pâinea 1 e făcută
sarailia-i coaptă
baclavaua – miere
plăcinta cu moare
bănuţul ascuns
ca să-l afli-nuntr’!
Mascaţii colindă
anul să-l adauge
cu altul mai nou
fără de duh rău…When snow falls,
the tracks are covered.
But look—the Star!
Christ is born!
The holidays arrive
for all Christians.
The bread with basil is ready,
the sarailie is baked,
the baklava – honey sweet,
the cheese pie prepared,
a coin hidden inside
for someone to find!
The maskers go caroling,
to carry the year forward,
adding a new one
free of evil spirits…Pâtigiunea yini
ia-lea şi-Ayiu Yeani
banâ hârioasâ
Anlu Nău i-n casâ
bunili-s si-aleagâ
aralili-s si-aşteargâ!Boboteaza vine
iată-l şi Sânt-Ion
viaţă bucuroasă
Anul Nou e-n casă
bunele să se-aleagă
relele să se şteargă!Epiphany comes,
and so does Saint John—
joyful life,
the New Year enters the home,
may the good things be chosen,
and the bad be washed away!- „Pâine pregătită anume, pentru sărbători, cu mireasmă de busuioc.”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
I Yisu di primâveara
Ficioriľi:
Cându da iarba,
lâ creaşti barba.
Cându da frândza,
lâ creap-arândza.
Cându yinu ploili,
alagâ oili.
Cându străfuldzirâ,
moartea u spindzurâ.
Featili:
Cându yinu Fluriili
şi-bagâ fluriili.
Când yini Paştili,
si scoalâ moaşili
di-şi ducu nipoatili
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari
ti Viniri-Mari,
strańi muşati
cu mâńili câlcati...
-
MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI
Analtu, ningâ ţeru
u feaţi poezia
Armânlu, picurarlu.
Aclo lâ dzâsi „puľi”
la tuţ azburâtoriľi
- câ-su ńiţ, câ suntu mări
sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!
Şi când dipusi-n-padi,
casâ ş-fumeaľi s-facâ,
poetlu, picurarlu,
tu elu cu harlu a Domnului
vidzânda ţi mâreaţâ,
lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
merlu şi ńedzlu a loclui...Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI MĂRUL ŞI MIEZUL PĂMÂNTULUI 1 THE APPLE AND THE CORE OF THE EARTH Analtu, ningâ ţeru
u feaţi poezia
Armânlu, picurarlu.Sus, lângă cer,
făcut-a poezia
armânul, păcurarul.High up, near the sky,
the Aromanian shepherd
crafted poetry.Aclo lâ dzâsi „puľi”
la tuţ azburâtoriľi
– câ-su ńiţ, câ suntu mări
sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!Acolo le-a zis „pui”
la toţi zburătorii
– că-s mici, ca sunt [ei] mari
sunt fraţi, ei, cu norii!There, he called them “chicks”
—all the winged ones—
whether small or large,
for they are brothers to the clouds!Şi când dipusi-n-padi,
casâ ş-fumeaľi s-facâ,
poetlu, picurarlu,
tu elu cu harlu a Domnului
vidzânda ţi mâreaţâ,
lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
merlu şi ńedzlu a loclui…Şi când coborî-n câmpie,
casă să-şi facă, familie,
poetul, păcurarul,
în el cu harul Domnului
văzând ce măreţie,
le-a zis cu frumuseţe:
mărul şi miezul locului…And when he descended to the plains,
to build a home, a family,
the poet, the shepherd,
with the grace of the Lord within him,
beholding such greatness,
he named it, with beauty:
the apple and the core of the land…- „Morcovul” şi „cartoful,” respectiv „mărul „miezul” pământului.
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Analtu, ningâ ţeru
u feaţi poezia
Armânlu, picurarlu.
Aclo lâ dzâsi „puľi”
la tuţ azburâtoriľi
- câ-su ńiţ, câ suntu mări
sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!
Şi când dipusi-n-padi,
casâ ş-fumeaľi s-facâ,
poetlu, picurarlu,
tu elu cu harlu a Domnului
vidzânda ţi mâreaţâ,
lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
merlu şi ńedzlu a loclui...
