PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI

I Yisu di primâveara 

Ficioriľi: 
Cându da iarba, 
lâ creaşti barba. 
Cându da frândza, 
lâ creap-arândza. 
Cându yinu ploili, 
alagâ oili. 
Cându străfuldzirâ, 
moartea u spindzurâ.

Featili: 
Cându yinu Fluriili 
şi-bagâ fluriili. 
Când yini Paştili, 
si scoalâ moaşili 
di-şi ducu nipoatili 
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari 
ti Viniri-Mari, 
strańi muşati 
cu mâńili câlcati...

Giońiľi s-li veadâ 
featili si-aleagâ.

II Yisu di veara

Cându yini mailu 
s-hârseaşti-Armânlu. 
Iasi tu padi 
la iarbâ veardi. 
Fumeaľea-ľi tutâ 
di-tu hori s-mutâ. 
Circhelu-ndreptu, 
caşlu-aleptu 
pita i teasâ 
coaptâ ti measâ 
guva tu mesi
- paplu tu thesi-
 dada u taľi 
yiuri astaľi 
cathi unu partea 
şi-u ľea na nâ parti 
yinlu ti oaspiţ 
pociulu i proaspitu 
bunu pi câroari 
câ-i şi-elu di la soari...

Ş-boaţea si-alinâ 
tâşi Samarinâ...

III Yisu di toamna

Ti Stâ-Mârie 
tu Cimârie 
s-toarnâ Armânlu 
si-ndreagâ arniulu! 

Ti yizmâciunu 
nu ari vârnu 
butea nimplinâ. 
Taralili gânâ 
caşlu si-lu ţânâ. 
Pociu ahândosu 
ti laptili grosu 
niheam dulţi-acru 
cum-l-va fumiľiclu. 
Peturili-su teasi 
lânurili-su toarsi 
pâstrâmadz tu vimtu 
câvyearlu sprilimtu 
hiţi-mbâirati 
meari uscati 
nuţli adunati 
câstâńili coapti 
fârina-n sinduchi... 

Iarna? Si-si-aproachi! 
As-yinâ Andreulu, 
i-ndreptu Armânlu!

IV Yisu di iarna

Cându da neaua 
si-acoapirâ torlu. 
Ma, ia vedz-u Steaua! 
S-feaţi Hristolu!
Yinu sârbâtorili 
tu tuţ criştińiľi. 
Simitea adratâ 
sarailia-i coaptâ 
bâclâvălu - ńeari 
pitili cu moari 
migitlu ascumtu 
ta si-lu aflâ nuntru! 
Aryuceariľi-alagâ 
anlu si-lu adavgâ 
cu altu ma nău 
fâr-di duhu arău...

Pâtigiunea yini 
ia-lea şi-Ayiu Yeani 
banâ hârioasâ 
Anlu Nău i-n casâ 
bunili-s si-aleagâ 
aralili-s si-aşteargâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI	PATRU VISE CU OCHII ÎNCHIŞI	FOUR DREAMS WITH EYES CLOSED
I Yisu di primâveara	I Vis de primăvară	I. Spring Dream
Ficioriľi: Cându da iarba, lâ creaşti barba. Cându da frândza, lâ creap-arândza. Cându yinu ploili, alagâ oili. Cându străfuldzirâ, moartea u spindzurâ.	Feciorii: Când dă iarba, le creşte barba. Când dă frunza le crapă rânza. Când vin ploile aleargă oile. Când străfulgeră, moartea o spânzură…	The Boys: When the grass grows, their beards grow. When the leaves bud, their sheep give birth. When the rains come, they run with the sheep. When lightning strikes, death hangs nearby…
Featili: Cându yinu Fluriili şi-bagâ fluriili. Când yini Paştili, si scoalâ moaşili di-şi ducu nipoatili si-şi spunâ ńeatili! Scotu di-tu hârari ti Viniri-Mari, strańi muşati cu mâńili câlcati…	Fetele: Când vin Floriile, îşi pun salbele. ¹ Când vine Paștele se scoală bătrânele ² de-şi duc nepoatele să-și arate tinereţile! Scot din sacii mari în Vinerea Mare, straie frumoase cu mâinile călcate…	The Girls: When Palm Sunday comes, they wear their golden necklaces. When Easter arrives, even the old women rise and take their granddaughters to show off their youth! From great sacks on Good Friday, they pull out beautiful clothes pressed by hand…
Giońiľi s-li veadâ featili si-aleagâ.	Junii să le vadă, fetele să le aleagă.	For the young men to see them, for the girls to get chosen.

Literal: „florini de aur;” „salbe de aur.”
Literal: „o pornesc babele.”

II Yisu di veara	II Vis de vară	II. Summer Dream
Cându yini mailu s-hârseaşti-Armânlu. Iasi tu padi la iarbâ veardi. Fumeaľea-ľi tutâ di-tu hori s-mutâ. Circhelu-ndreptu, caşlu-aleptu pita i teasâ coaptâ ti measâ guva tu mesi – paplu tu thesi- dada u taľi yiuri astaľi cathi unu partea şi-u ľea na nâ parti yinlu ti oaspiţ pociulu i proaspitu bunu pi câroari câ-i şi-elu di la soari…	Când vine maiul se bucură armânul. Iese-n poiană ¹ la iarbă verde. Familia-i toată din sate se mută. ² Țestul pregătit, caşul ales plăcinta-i întinsă coaptă pentru masă gaura la mijloc ³ – bunicul în frunte mama o taie dungi întretaie fiecare partea şi-o ia la o parte vinul pentru oaspeţi urciorul e proaspăt bun pe căroare ⁴ că-i şi el de la soare.	When May arrives, the Aromanian rejoices. He heads to the meadow, to the green grass. The whole family leaves the village. The baking dome is ready, the cheese is chosen, the pie is stretched out, baked for the table, a hole in the middle— grandfather at the head, mother slices it, crosswise she cuts it, everyone takes their piece aside. The wine for the guests, the pitcher is fresh— perfect in the heat, for it too comes from the sun.
Ş-boaţea si-alinâ tâşi Samarinâ…	Şi vocea se-anină până-n Samarină…	And the voice carries all the way to Samarina…

Literal : „padină.”
„Se ridică; pleacă.”
Obicei aromânesc de a însemna centrul plăcintei cu vârful degetului mare: din acest punct se începe tăierea ei în raze.
„Căldură mare” (< lat. calor, caloris).

III Yisu di toamna	III Vis de toamnă	III. Autumn Dream
Ti Stâ-Mârie tu Cimârie s-toarnâ Armânlu si-ndreagâ arniulu!	La Stă-Mărie în Cimărie ¹ se-ntoarce armânul să-şi facă iernatul!	At the Feast of St. Mary in Tsamouria, the Aromanian returns to prepare for winter!
Ti yizmâciunu nu ari vârnu butea nimplinâ. Taralili gânâ caşlu si-lu ţânâ. Pociu ahândosu ti laptili grosu niheam dulţi-acru cum-l-va fumiľiclu. Peturili-su teasi lânurili-su toarsi pâstrâmadz tu vimtu câvyearlu sprilimtu hiţi-mbâirati meari uscati nuţli adunati câstâńili coapti fârina-n sinduchi…	La cules de vii nu are nici unul butia neplină. Putinile doldora caşul să-l ţină. Pociul ² pântecos ³ pentru laptele gros puţin dulce-acru cum îl vor copilaşii. ⁴ Păturile ⁵-s întinse lânurile-s toarse pastramele-n vânt icrele lucioase smochine-mbăirate ⁶ mere uscate nucile-adunate castanele coapte făina în ladă…	At the grape harvest, not one lacks a full barrel. The churns are overflowing holding the cheese. The deep clay pot for the thick milk, just sweet and sour enough as the little ones like it. The blankets are spread, the wool is spun, the cured meats hang in the wind, the fish roe gleams, figs strung up, dried apples, gathered walnuts, roasted chestnuts, flour in the chest…
Iarna? Si-si-aproachi! As-yinâ Andreulu, i-ndreptu Armânlu!	Iarna? Să se-apropie! Să vină Andreul, ⁷ e gata armânul!	Winter? Let it come! Let December arrive— the Aromanian is ready!

Ceameria, câmpie în Albania.
„Oală de lut” (< lat. potium; cf. fr. pot).
Literal: „adânc(os).”
„Familia cea mică; copiii.”
„Ioscale pentru iarnă.”
„Înşirate” (cf. şi drom, baieră).
„Decembrie.”

IV Yisu di iarna	IV Vis de iarnă	IV. Winter Dream
Cându da neaua si-acoapirâ torlu. Ma, ia vedz-u Steaua! S-feaţi Hristolu! Yinu sârbâtorili tu tuţ criştińiľi. Simitea adratâ sarailia-i coaptâ bâclâvălu – ńeari pitili cu moari migitlu ascumtu ta si-lu aflâ nuntru! Aryuceariľi-alagâ anlu si-lu adavgâ cu altu ma nău fâr-di duhu arău…	Când dă neaua se-acoperă urma. Dar, ia vezi-o Steaua! S-a născut Hristosul! Vin sărbătorile pentru toţi creştinii. Pâinea ¹ e făcută sarailia-i coaptă baclavaua – miere plăcinta cu moare bănuţul ascuns ca să-l afli-nuntr’! Mascaţii colindă anul să-l adauge cu altul mai nou fără de duh rău…	When snow falls, the tracks are covered. But look—the Star! Christ is born! The holidays arrive for all Christians. The bread with basil is ready, the sarailie is baked, the baklava – honey sweet, the cheese pie prepared, a coin hidden inside for someone to find! The maskers go caroling, to carry the year forward, adding a new one free of evil spirits…
Pâtigiunea yini ia-lea şi-Ayiu Yeani banâ hârioasâ Anlu Nău i-n casâ bunili-s si-aleagâ aralili-s si-aşteargâ!	Boboteaza vine iată-l şi Sânt-Ion viaţă bucuroasă Anul Nou e-n casă bunele să se-aleagă relele să se şteargă!	Epiphany comes, and so does Saint John— joyful life, the New Year enters the home, may the good things be chosen, and the bad be washed away!

„Pâine pregătită anume, pentru sărbători, cu mireasmă de busuioc.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

I Yisu di primâveara 

Ficioriľi: 
Cându da iarba, 
lâ creaşti barba. 
Cându da frândza, 
lâ creap-arândza. 
Cându yinu ploili, 
alagâ oili. 
Cându străfuldzirâ, 
moartea u spindzurâ.

Featili: 
Cându yinu Fluriili 
şi-bagâ fluriili. 
Când yini Paştili, 
si scoalâ moaşili 
di-şi ducu nipoatili 
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari 
ti Viniri-Mari, 
strańi muşati 
cu mâńili câlcati...

Author

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ
(1927 – 2009)

Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi.

Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

VIVLIUTECA ARMÂNEASCÂ DIGITALĂ