Category: Natlu

LUNA ŞI MESLU

1994

Luna tutu si-ndreadzi
loclu s-luńineadzâ.
Luna tutu s-şuţâ
loclu... dipu nu s-mutâ.

Noaptea i ca dzuua
si-lu vedz aclu-n-padi
ti doari miduua
s-vrei si-ľi dai di coadâ!

Câ-i mistiryiu mari
maşi Dumnidză ştie
cumu di easti-ahtari:
cându-mplinâ, yie,
cându... dip câtrani?!

Şi di-apoia: Armânlu
meslu şi-lu-ari ahoryea,
cându s-şuţâ loclu
di da lunâ noauâ
nâsâ easti unâ, meslu easti altâ!

Aşi vru latina
limba strauşeascâ:
meslu s-şi-aibâ numa,
luna si-ľi luţeascâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
LUNA ŞI MESLU	LUNA ŞI „MES”-UL	THE MOON AND THE MONTH
Luna tutu si-ndreadzi loclu s-luńineadzâ. Luna tutu s-şuţâ loclu… dipu nu s-mutâ.	Luna tot se pregăteşte ¹ pământul să-l lumineze. Luna se tot suceşte pământul… nu se sinchiseşte! ²	The moon is always getting ready to shine upon the earth. The moon keeps turning, but the earth… doesn’t budge!
Noaptea i ca dzuua si-lu vedz aclu-n-padi ti doari miduua s-vrei si-ľi dai di coadâ!	Noaptea e ca ziua să vezi pe jos acul te doare creierul să vrei să-i dai de coadă!	The night is like the day— you could spot a needle on the ground, it makes your head ache to try and make sense of it all!
Câ-i mistiryiu mari maşi Dumnidză ştie cumu di easti-ahtari: cându-mplinâ, yie, cându… dip câtrani?!	Că e mister mare şi numai Dumnezeu ştie cum e de-i atare: când [e] plină, vie când… de tot catran!	For it’s a great mystery, and only God knows how it all works: how it’s full and alive one night, and then… pure darkness!
Şi di-apoia: Armânlu meslu şi-lu-ari ahoryea, cându s-şuţâ loclu di da lunâ noauâ nâsâ easti unâ, meslu easti altâ!	Şi apoi: armânul „mes”-ul şi-l are altul,3 când se suceşte pământul de dă lună nouă ea [luna] este una, ,,mes”-ul este alta!	And then: for the Aromanian, the month is something else when the earth turns and brings a new moon, she is one thing, but the month is another!
Aşi vru latina limba strauşeascâ: meslu s-şi-aibâ numa, luna si-ľi luţeascâ!	Aşa a vrut latina limba strămoşească: „mes”-ul să-şi aibă numele, luna să-i lucească!	That’s how Latin wanted it, our ancestral tongue: for the month to have its name, and the moon to shine upon it!

Literal : „se drege.”
Literal: „de loc nu se mută (din loc).”
„Pentru «lună (de zile)» aromânul are un cuvânt separat” (< lat. mensis; cf. fr. mois, it. mese etc.).

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Luna tutu si-ndreadzi
loclu s-luńineadzâ.
Luna tutu s-şuţâ
loclu... dipu nu s-mutâ.

Noaptea i ca dzuua
si-lu vedz aclu-n-padi
ti doari miduua
s-vrei si-ľi dai di coadâ!

Câ-i mistiryiu mari
maşi Dumnidză ştie
cumu di easti-ahtari:
cându-mplinâ, yie,
cându... dip câtrani?!

January 15, 1994

Poemati

CÂNTICU TI GINTA LATINĂ

di Vasile Alecsandri

1994

 I

 Latina gintâ i reginâ
 Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
 Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
 Luţindalui tu eti seculari.
 Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
 Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
 Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
 Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.

II

 Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
 Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
 Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
 N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
 Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
 Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
 Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
 Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.

 III

 Latina gintâ ari parti
 Di tuti-a loclui mări averi
 Şi-cu multâ vreari ea li-mparti
 Cu tuti alanti a ľei surări,
 Ma la inati nu-ari preacľi,
 Când mutâ braţu ti libertati
 U surpâ tirania veacľi
 Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.

 IV

 La dzuua aţea di giudicatâ
 Cându va-s sta dinintea Aţilui
 Ginta va si-hibâ întribatâ:
 „Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?”
 Ş-nâsâ va-s greascâ - boaţi dulţi, ńeari:
 „O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui
 Tu ocľi a ľei împlińi di vreari
 Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
CÂNTICU TI GINTA LATINĂ ¹ di Vasile Alecsandri	CÂNTUL GINTEI LATINE de Vasile Alecsandri	THE SONG OF THE LATIN PEOPLE by Vasile Alecsandri
I Latina gintâ i reginâ Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari. Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ Luţindalui tu eti seculari. Scriatâ-ľi easti tutu nâinti Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali. Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.	I Latina gintă e regină Între-ale lumii ginte mari. Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreţ îndreaptă paşii săi. Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei.	I The Latin nation is a queen Among the great nations of the earth. She bears upon her brow a star divine, That shines through centuries since birth. Her destiny moves ever forward, Her steps are noble, proud, and free. She walks ahead of all the others, And leaves behind a trail of light for all to see.
II Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru, Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru. Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu, Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu, Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.	II Latina gintă e vergină Cu farmec dulce, răpitor; Străinu-n cale-i se închină Şi pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se mirează-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald.	II The Latin nation is a maiden, With charm so sweet, so full of grace; The stranger bows before her presence, Falls to his knees, longing on his face. She’s beautiful, alive, and smiling, Beneath a calm and open sky, She marvels at the splendid sunlight, And bathes in seas where emeralds lie.
III Latina gintâ ari parti Di tuti-a loclui mări averi Şi-cu multâ vreari ea li-mparti Cu tuti alanti a ľei surări, Ma la inati nu-ari preacľi, Când mutâ braţu ti libertati U surpâ tirania veacľi Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.	III Latina gintă are parte De-ale pământului comori Şi mult voios ea le împarte Cu celelalte a ei surori, Dar e teribilă-n mânie Când braţul ei liberator Loveşte-n cruda tiranie Şi luptă pentru-al său onor.	III The Latin nation is the keeper Of earthly treasures rich and rare; And joyfully she shares them freely With her sister nations, fair. But fierce she stands when stirred to anger, Her arm, set free, will strike down wrong— Against all cruel tyranny, She rises up, proud, brave, and strong.
IV La dzuua aţea di giudicatâ Cându va-s sta dinintea Aţilui Ginta va si-hibâ întribatâ: „Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?” Ş-nâsâ va-s greascâ – boaţi dulţi, ńeari: „O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui Tu ocľi a ľei împlińi di vreari Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”	IV În ziua cea de judecată, Când faţă-n cer cu Domnul sfânt, Latina gintă-a fi-ntrebată: „Ce a făcut pe-acest pământ?” Ea va răspunde sus şi tare: „O! Doamne,-n lume cât am stat, În ochii săi plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat!”	IV And on the day of final judgment, When face to face with God above, The Latin people shall be asked: “What did you do with life and love?” She’ll answer loud and without shame: “O Lord, while in the world I stayed, With eyes that shone with admiration, I bore your image, unafraid.”

Poezia aestâ fu scriatâ di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzăsi la „Concursul Felibrilor,” di Montpellier, Franţa, la „Societatea limbilor romanice.” Nâsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încľinatâ ti latinităţi. Cântul gintei latine fu adusu tu limbili: latinâ, francezâ, italianâ (1878), provensalâ (1885), retoromanâ (1896), spaniolâ, portughezâ (1978, tu 100 di ani), şi dupâ 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastrâ (si – avdzâ-ntâńea oarâ tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.).

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

 I

 Latina gintâ i reginâ
 Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
 Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
 Luţindalui tu eti seculari.
 Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
 Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
 Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
 Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.

II

 Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
 Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
 Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
 N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
 Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
 Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
 Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
 Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.

January 1, 1994

Poemati

TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)

1994

 I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea

 Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
 Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
 A, la-ai, mi zurlusirâ,
 caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
 ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!

- Lea, mare, hândâcusită,
 cara s-ti-acaţu di cusiţâ
 va ti-aducu tutâ-nvârliga
 vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
 Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
 pornicu dip ţâ si-adră chealea?
 Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
 budza, ia, că mi cripaşi?! 

 Şi-tini, lai, gugea ficiorlu
 ţâ badz mintea cu lişorlu?
 Va ti vatâmu, lai, di şcopu
 ta s-ţâ bagu mintea la locu!
 Ieşi nafoar’, hândâcusite,
 gioacâ tu uboru, neap’cate!

- Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ,
 dipu ca theaminâ-mascurâ!

Chilimea u-arupsişi ţiru
 cu carecla tutu hâr-hâr!
 Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi,
 ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?

 Câ v-agudi chicuta doauli!
 S-vâ sta parlu tu hicati,
 ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi,
 tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi,
 sfulgulu pisti voi s-cadâ...
- Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?!
 ...

Oi-i, corba-ńi, zurlusii?
 Ţi stau di dzâcu, u chirui?
 Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu,
 tu munţ seţi! Aca la mini-i-i
 ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â!
 Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a
 s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!

 Aidi, soră, tini mare,
 ľea-u ńica şi-ieşi primnari,
 şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu
 s-şi-arupâ ţiva ciciorlu...
 Aidi, pirdhicuşili-a meali,
 loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!

II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie

Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi?
 Nicuchiru easti aestu?
 S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi
 şi s-fugâ tu-Amirichie?

 Oh, lele, corba-ńi di io!
 Ţi hâiri s-fac-aclo?!
 Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi,
 ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi!
 Tutu mutrea, tutu mutrea...
 vârnu nu u minduia.
 Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ,
 caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!

 Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?!
 Ţi bârbatu, lea, dipu aplo!
 N-agârşi, ańi trecu şi-trecu
 ficioriľi doľi tutu ma crescu...
 Mi cripă, budza si-ľi creapâ!
 Cioarâ di-arinâ si-adarâ!
 S-nu-şi aibâ altâ hâiri!

 Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’,
 câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru!
 Ia, aşi, câ mi cripă...

 Si-ľi agiutâ Dumnidză!

III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru

Oi-i, murlai Custachi a meu!
 Iu-ńi fudzişi, lai, frate,
 ţi-ńi adraşi, lai, carabeu,
 vrute şi-nidurute!

 Oh, lele, aţelu-şi tutu,
 s-dusi s-s-facâ yeatru...
 Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu,
 ocľiu-ńi si-adră albu-u!

 Au-u, Custachi-mu,
 mutrea-aoa, la dada!
 U vedz palma? Ari peri?
 Nu-ari, frate, vârnu.
 Avdz-aoa, ficiorlu-a meu:
 câţ peri ari palma
 ahâtâ hâiri si-ai,
 puľilu şi-ńellu a meu!
 Câ mi-alâsaşi singurâ,
 plâmtâ şi-ningrupatâ...

 Ia, aşi s-da Dumnidză,
 giuru pi-a tali ńeati!
 Harauâ si-ai di la ficiori
 şi dzâli tutu muşati!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE)	TREI BLESTEME (DE ȘAGÂ)	THREE CURSES (IN JEST)
I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea	I Blesteme de mamă pe care o necăjesc ¹ copiii	I. A mother’s curse upon her naughty children
Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?! Iu-su ficioriľi di-unu chiro?! A, la-ai, mi zurlusirâ, caplu mi-acâţă, mârata-ńi, ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!	Ce-mi păţii, biata-mi de mine?! Unde-s copiii de-odinioară?! Oh, mă-ăi, m-au nebunit capul m-a apucat, amărâta-mi ia, aşa-mi se duce viaţa-mi! ²	What’s become of me, poor me?! Where are the children of the old days?! Oh, my, they’ve driven me mad my head’s aching, poor me this is how my youth fades away!
– Lea, mare, hândâcusită, cara s-ti-acaţu di cusiţâ va ti-aducu tutâ-nvârliga vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga! Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea, pornicu dip ţâ si-adră chealea? Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ budza, ia, că mi cripaşi?!	Tu, a mare, prăpadită, de te-oi apuca de cosiţă am să te-aduc toată-nvârliga ³ nimeni să nu-ţi aibă grija! Stai, tu-u, ţi-ai pierdut ruşinea, toval chiar ţi s-a făcut pielea? De ce mă crăpi, tu, crăpa-ţi-ar buza, ia [aşa], că m-ai crăpat?!	You there, big one, little wretch, if I catch you by the braid, I’ll spin you round and round, that no one cares for you again! Stay there, you’ve lost your shame has your skin turned into leather? Why do you torment me? May your lip split, as you’re splitting my head!
Şi-tini, lai, gugea ficiorlu ţâ badz mintea cu lişorlu? Va ti vatâmu, lai, di şcopu ta s-ţâ bagu mintea la locu! Ieşi nafoar’, hândâcusite, gioacâ tu uboru, neap’cate!	Şi tu, măi, gogea feciorul ⁴ îţi pui mintea cu uşorul? ⁵ Te omor, măi, în bătaie ca să-ţi pun mintea la loc! Ieşi afar’, neruşinate, joacă-n curte, afurisite!	And you, big boy, behaving like a fool? I’ll beat some sense back into you! Get out, you shameless brat, go play in the yard, you cursed thing!
– Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ, dipu ca theaminâ-mascurâ!	– Ah, tu, mică, drac din gaură, chiar ca femelă-masculă!	And you, small one, little demon, like a manly female!
Chilimea u-arupsişi ţiru cu carecla tutu hâr-hâr! Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi, ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?	Chilimul l-ai făcut ciur cu scaunul ⁶ tot hâr-hâr! Pune-ţi curul jos [şi] stai, de ce mă crăpi, tu, ce îmi faci?	You’ve turned the rug to rags, and the chair squeaks like madness! Sit your butt down and hush why are you driving me crazy?!
Câ v-agudi chicuta doauli! S-vâ sta parlu tu hicati, ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi, tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi, sfulgulu pisti voi s-cadâ… – Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?! …	Că v-ar lovi picul [pe]-amândouă! Sta-v-ar parul în ficaţi, ia, că mă crăpaţi, feciorii-mi, într-o gaură să vă bag treii, fulgerul pe voi să cadă… La ce m-ai făcut, biet-mamă?! …	May thunder strike the both of you! May a stick lodge in your livers, you’ve wrecked me, my children, I’d shove all three of you in one hole may lightning strike you all! Why did you birth me, on mother?! …
Oi-i, corba-ńi, zurlusii? Ţi stau di dzâcu, u chirui? Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu, tu munţ seţi! Aca la mini-i-i ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â! Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!	Vai, vai, biata-mi, înnebunii? Ce stau de zic, o pierdui? ⁷ Ptiu, ptiu, ptiu! să-mi scuip în sân! În munţi seci! ⁸ Aici la mine-e-e atari lucruri să nu-mi vie-e-e! Cine nu şi-o vrea familia-a-a ⁹ să nu-şi vrea nici cămaşa-a-a!	Oh, goodness – I’m going mad? What am I saying here, I’ve lost it all together? Ptu, ptu, ptu! I’ll spit to ward off evil! To barren mountains! Such things may never come to me! Whoever doesn’t love their children may they not stand the shirt on their own back!
Aidi, soră, tini mare, ľea-u ńica şi-ieşi primnari, şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu s-şi-arupâ ţiva ciciorlu… Aidi, pirdhicuşili-a meali, loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!	Haide, soră,¹⁰ tu, cea mare, ia-o [pe] mica şi-ieşi plimbare şi vedeţi să nu cumva feciorul să-şi rupă cumva piciorul… Haide, potârnichile mele, luaţi şi jucaţi pietricele!	Come, sister, you eldest, take the little one, go for a walk make sure the boy doesn’t break his leg somehow… Come, my little partridges, go, play your pebble games!

Literal: „o crapă.”
Literal : „tinereţea-mi.”
„Împrejur.”
„Băiatul.”
„Uşor la minte.”
„Scaun cu spetează” (pentru „scaun:” arom. scamnu).
„Mi-o pierdui mintea.”
„Pustii.”
„Cine nu-şi iubeşte copiii.”
Mod de adresare fiicelor; pentru băieţi: „frate!”.

II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie	II Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în America	II. A wife’s curse on the husband who left for America
Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi? Nicuchiru easti aestu? S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi şi s-fugâ tu-Amirichie?	Va-ai, soră, zi, nu-i drept? ¹ Om de casă este-acest? Să-şi lase neam, familie să plece-n Amirichie?	Oh, sister, tell me—am I wrong? Is this a real husband? To leave his kin, his family, to run off to America?
Oh, lele, corba-ńi di io! Ţi hâiri s-fac-aclo?! Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi, ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi! Tutu mutrea, tutu mutrea… vârnu nu u minduia. Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ, caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!	Văleleu, biata-mi de mine! Ce naiba ² să fac-acolo?! Om pierit, ³ fluier i-e mintea-i, mi-albiră de tot bieţi ochii-mi! Tot priveşte, tot priveşte… nimeni nu se mai gândeşte. ⁴ Nu mai vine niciodată, capu-mi, tobă-i, mintea toată! ⁵	Oh dear, poor me! What the heck is he doing there?! He’s a lost man, his mind’s gone, he’s blinded my poor eyes with grief! Always staring, always watching— but no one thinks of us anymore. He’ll never come back again, my head is buzzing, my mind’s all gone!
Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?! Ţi bârbatu, lea, dipu aplo! N-agârşi, ańi trecu şi-trecu ficioriľi doľi tutu ma crescu… Mi cripă, budza si-ľi creapâ! Cioarâ di-arinâ si-adarâ! S-nu-şi aibâ altâ hâiri!	Ce-mi păţii, biata-mi de mine?! Ce bărbat, vai, de ruşine! ⁶ Ne-a uitat, ani trec şi trec feciorii, doi, tot mai cresc… M-a crăpat, buza să-i crape! Sfoară din nisip să facă! N-aibă nici o pricopseală!	What’s become of me, poor me?! What kind of man is that—shame on him! He forgot about us—years pass and pass, our two sons keep growing… He’s broken me, may his lips break! May he try to make a rope from sand! May he never prosper again!
Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’, câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru! Ia, aşi, câ mi cripă…	Vedea-l-aş pe dinţi,⁷ tu, sor’, că m-am stins de-atâta dor! Ia, aşa, că m-a crăpat…	May I see his teeth, sister, after all this longing has eaten me up! Yes, just like that—he’s torn me apart…
Si-ľi agiutâ Dumnidză!	Să-i ajute Dumnezeu!	May God help him!

Literal: „n-am dreptate?”
Literal: „pricopseală.”
„Aiurit.”
Literal: „nimeni nu s-ar fi gândit la asta.”
Literal: „capul mi se face tobă.”
„Simplu; neşlefuit.”
„Vedea-l-aş întins / mort / cu faţa în jos.”

III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru	III Blestem de mamă căreia i-a plecat feciorul să se facă doctor	III. A mother’s curse on her son who left to become a doctor
Oi-i, murlai Custachi a meu! Iu-ńi fudzişi, lai, frate, ţi-ńi adraşi, lai, carabeu, vrute şi-nidurute!	Va-ai, biet Costache-al meu! Unde-ai plecat ¹ tu, măi, frate, ce-mi făcuşi, tu, carabeu,² vrute şi nedurute!³	Oh, my poor Costache! Where did you go, brother? What have you done, you little rascal, you full of big dreams and no care!
Oh, lele, aţelu-şi tutu, s-dusi s-s-facâ yeatru… Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu, ocľiu-ńi si-adră albu-u!	Văleleu, doar unu-i tot,⁴ s-a dus să se facă doctor… Va-ai, leu-mi vru-ut, ochiu-mi albi to-ot!	Oh dear, the only one I had— and he left to become a doctor… Oh, my brave lion, you’ve turned my eyes completely white!
Au-u, Custachi-mu, mutrea-aoa, la dada! U vedz palma? Ari peri? Nu-ari, frate, vârnu. Avdz-aoa, ficiorlu-a meu: câţ peri ari palma ahâtâ hâiri si-ai, puľilu şi-ńellu a meu! Câ mi-alâsaşi singurâ, plâmtâ şi-ningrupatâ…	O-oh, Costachi-mu, uite aici la mama: O vezi palma? Are peri? N-are, frate, nici unul. Auzi aici, feciorul meu: câţi peri are palma atâta pricopseală să ai, puiul şi mielul meu! Că m-ai lăsat singură, plânsă şi neîngropată…	Oh, Costache, my son, look here at your mother: Do you see this palm? Does it have hair? No, brother—not even one. Listen to me, my son: as many hairs as this palm has, so much success may you have, my little one, my lamb! You left me alone, crying, unburied in sorrow…
Ia, aşi s-da Dumnidză, giuru pi-a tali ńeati! Harauâ si-ai di la ficiori şi dzâli tutu muşati!	Ia, aşa să dea Dumnezeu jur pe a ta tinereţe! Bucurie să ai de la feciori şi zile tot frumoase!	Let it be as God wills it— I swear it on your youth! May you have joy from your children and nothing but beautiful days!

Literal: „ai fugit.”
„Vrabie” /„ciocănitoare?” Cuvânt de mângâiere pentru băieţi.
„Iubite şi neiubitorule!”
Literal: „acela şi tot.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

 I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea

 Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
 Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
 A, la-ai, mi zurlusirâ,
 caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
 ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!

- Lea, mare, hândâcusită,
 cara s-ti-acaţu di cusiţâ
 va ti-aducu tutâ-nvârliga
 vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
 Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
 pornicu dip ţâ si-adră chealea?
 Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
 budza, ia, că mi cripaşi?!

January 1, 1994

Poemati

PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI

I Yisu di primâveara 

Ficioriľi: 
Cându da iarba, 
lâ creaşti barba. 
Cându da frândza, 
lâ creap-arândza. 
Cându yinu ploili, 
alagâ oili. 
Cându străfuldzirâ, 
moartea u spindzurâ.

Featili: 
Cându yinu Fluriili 
şi-bagâ fluriili. 
Când yini Paştili, 
si scoalâ moaşili 
di-şi ducu nipoatili 
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari 
ti Viniri-Mari, 
strańi muşati 
cu mâńili câlcati...

Giońiľi s-li veadâ 
featili si-aleagâ.

II Yisu di veara

Cându yini mailu 
s-hârseaşti-Armânlu. 
Iasi tu padi 
la iarbâ veardi. 
Fumeaľea-ľi tutâ 
di-tu hori s-mutâ. 
Circhelu-ndreptu, 
caşlu-aleptu 
pita i teasâ 
coaptâ ti measâ 
guva tu mesi
- paplu tu thesi-
 dada u taľi 
yiuri astaľi 
cathi unu partea 
şi-u ľea na nâ parti 
yinlu ti oaspiţ 
pociulu i proaspitu 
bunu pi câroari 
câ-i şi-elu di la soari...

Ş-boaţea si-alinâ 
tâşi Samarinâ...

III Yisu di toamna

Ti Stâ-Mârie 
tu Cimârie 
s-toarnâ Armânlu 
si-ndreagâ arniulu! 

Ti yizmâciunu 
nu ari vârnu 
butea nimplinâ. 
Taralili gânâ 
caşlu si-lu ţânâ. 
Pociu ahândosu 
ti laptili grosu 
niheam dulţi-acru 
cum-l-va fumiľiclu. 
Peturili-su teasi 
lânurili-su toarsi 
pâstrâmadz tu vimtu 
câvyearlu sprilimtu 
hiţi-mbâirati 
meari uscati 
nuţli adunati 
câstâńili coapti 
fârina-n sinduchi... 

Iarna? Si-si-aproachi! 
As-yinâ Andreulu, 
i-ndreptu Armânlu!

IV Yisu di iarna

Cându da neaua 
si-acoapirâ torlu. 
Ma, ia vedz-u Steaua! 
S-feaţi Hristolu!
Yinu sârbâtorili 
tu tuţ criştińiľi. 
Simitea adratâ 
sarailia-i coaptâ 
bâclâvălu - ńeari 
pitili cu moari 
migitlu ascumtu 
ta si-lu aflâ nuntru! 
Aryuceariľi-alagâ 
anlu si-lu adavgâ 
cu altu ma nău 
fâr-di duhu arău...

Pâtigiunea yini 
ia-lea şi-Ayiu Yeani 
banâ hârioasâ 
Anlu Nău i-n casâ 
bunili-s si-aleagâ 
aralili-s si-aşteargâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
PATRU YISI CU OCĽI-NCĽIŞI	PATRU VISE CU OCHII ÎNCHIŞI	FOUR DREAMS WITH EYES CLOSED
I Yisu di primâveara	I Vis de primăvară	I. Spring Dream
Ficioriľi: Cându da iarba, lâ creaşti barba. Cându da frândza, lâ creap-arândza. Cându yinu ploili, alagâ oili. Cându străfuldzirâ, moartea u spindzurâ.	Feciorii: Când dă iarba, le creşte barba. Când dă frunza le crapă rânza. Când vin ploile aleargă oile. Când străfulgeră, moartea o spânzură…	The Boys: When the grass grows, their beards grow. When the leaves bud, their sheep give birth. When the rains come, they run with the sheep. When lightning strikes, death hangs nearby…
Featili: Cându yinu Fluriili şi-bagâ fluriili. Când yini Paştili, si scoalâ moaşili di-şi ducu nipoatili si-şi spunâ ńeatili! Scotu di-tu hârari ti Viniri-Mari, strańi muşati cu mâńili câlcati…	Fetele: Când vin Floriile, îşi pun salbele. ¹ Când vine Paștele se scoală bătrânele ² de-şi duc nepoatele să-și arate tinereţile! Scot din sacii mari în Vinerea Mare, straie frumoase cu mâinile călcate…	The Girls: When Palm Sunday comes, they wear their golden necklaces. When Easter arrives, even the old women rise and take their granddaughters to show off their youth! From great sacks on Good Friday, they pull out beautiful clothes pressed by hand…
Giońiľi s-li veadâ featili si-aleagâ.	Junii să le vadă, fetele să le aleagă.	For the young men to see them, for the girls to get chosen.

Literal: „florini de aur;” „salbe de aur.”
Literal: „o pornesc babele.”

II Yisu di veara	II Vis de vară	II. Summer Dream
Cându yini mailu s-hârseaşti-Armânlu. Iasi tu padi la iarbâ veardi. Fumeaľea-ľi tutâ di-tu hori s-mutâ. Circhelu-ndreptu, caşlu-aleptu pita i teasâ coaptâ ti measâ guva tu mesi – paplu tu thesi- dada u taľi yiuri astaľi cathi unu partea şi-u ľea na nâ parti yinlu ti oaspiţ pociulu i proaspitu bunu pi câroari câ-i şi-elu di la soari…	Când vine maiul se bucură armânul. Iese-n poiană ¹ la iarbă verde. Familia-i toată din sate se mută. ² Țestul pregătit, caşul ales plăcinta-i întinsă coaptă pentru masă gaura la mijloc ³ – bunicul în frunte mama o taie dungi întretaie fiecare partea şi-o ia la o parte vinul pentru oaspeţi urciorul e proaspăt bun pe căroare ⁴ că-i şi el de la soare.	When May arrives, the Aromanian rejoices. He heads to the meadow, to the green grass. The whole family leaves the village. The baking dome is ready, the cheese is chosen, the pie is stretched out, baked for the table, a hole in the middle— grandfather at the head, mother slices it, crosswise she cuts it, everyone takes their piece aside. The wine for the guests, the pitcher is fresh— perfect in the heat, for it too comes from the sun.
Ş-boaţea si-alinâ tâşi Samarinâ…	Şi vocea se-anină până-n Samarină…	And the voice carries all the way to Samarina…

Literal : „padină.”
„Se ridică; pleacă.”
Obicei aromânesc de a însemna centrul plăcintei cu vârful degetului mare: din acest punct se începe tăierea ei în raze.
„Căldură mare” (< lat. calor, caloris).

III Yisu di toamna	III Vis de toamnă	III. Autumn Dream
Ti Stâ-Mârie tu Cimârie s-toarnâ Armânlu si-ndreagâ arniulu!	La Stă-Mărie în Cimărie ¹ se-ntoarce armânul să-şi facă iernatul!	At the Feast of St. Mary in Tsamouria, the Aromanian returns to prepare for winter!
Ti yizmâciunu nu ari vârnu butea nimplinâ. Taralili gânâ caşlu si-lu ţânâ. Pociu ahândosu ti laptili grosu niheam dulţi-acru cum-l-va fumiľiclu. Peturili-su teasi lânurili-su toarsi pâstrâmadz tu vimtu câvyearlu sprilimtu hiţi-mbâirati meari uscati nuţli adunati câstâńili coapti fârina-n sinduchi…	La cules de vii nu are nici unul butia neplină. Putinile doldora caşul să-l ţină. Pociul ² pântecos ³ pentru laptele gros puţin dulce-acru cum îl vor copilaşii. ⁴ Păturile ⁵-s întinse lânurile-s toarse pastramele-n vânt icrele lucioase smochine-mbăirate ⁶ mere uscate nucile-adunate castanele coapte făina în ladă…	At the grape harvest, not one lacks a full barrel. The churns are overflowing holding the cheese. The deep clay pot for the thick milk, just sweet and sour enough as the little ones like it. The blankets are spread, the wool is spun, the cured meats hang in the wind, the fish roe gleams, figs strung up, dried apples, gathered walnuts, roasted chestnuts, flour in the chest…
Iarna? Si-si-aproachi! As-yinâ Andreulu, i-ndreptu Armânlu!	Iarna? Să se-apropie! Să vină Andreul, ⁷ e gata armânul!	Winter? Let it come! Let December arrive— the Aromanian is ready!

Ceameria, câmpie în Albania.
„Oală de lut” (< lat. potium; cf. fr. pot).
Literal: „adânc(os).”
„Familia cea mică; copiii.”
„Ioscale pentru iarnă.”
„Înşirate” (cf. şi drom, baieră).
„Decembrie.”

IV Yisu di iarna	IV Vis de iarnă	IV. Winter Dream
Cându da neaua si-acoapirâ torlu. Ma, ia vedz-u Steaua! S-feaţi Hristolu! Yinu sârbâtorili tu tuţ criştińiľi. Simitea adratâ sarailia-i coaptâ bâclâvălu – ńeari pitili cu moari migitlu ascumtu ta si-lu aflâ nuntru! Aryuceariľi-alagâ anlu si-lu adavgâ cu altu ma nău fâr-di duhu arău…	Când dă neaua se-acoperă urma. Dar, ia vezi-o Steaua! S-a născut Hristosul! Vin sărbătorile pentru toţi creştinii. Pâinea ¹ e făcută sarailia-i coaptă baclavaua – miere plăcinta cu moare bănuţul ascuns ca să-l afli-nuntr’! Mascaţii colindă anul să-l adauge cu altul mai nou fără de duh rău…	When snow falls, the tracks are covered. But look—the Star! Christ is born! The holidays arrive for all Christians. The bread with basil is ready, the sarailie is baked, the baklava – honey sweet, the cheese pie prepared, a coin hidden inside for someone to find! The maskers go caroling, to carry the year forward, adding a new one free of evil spirits…
Pâtigiunea yini ia-lea şi-Ayiu Yeani banâ hârioasâ Anlu Nău i-n casâ bunili-s si-aleagâ aralili-s si-aşteargâ!	Boboteaza vine iată-l şi Sânt-Ion viaţă bucuroasă Anul Nou e-n casă bunele să se-aleagă relele să se şteargă!	Epiphany comes, and so does Saint John— joyful life, the New Year enters the home, may the good things be chosen, and the bad be washed away!

„Pâine pregătită anume, pentru sărbători, cu mireasmă de busuioc.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

I Yisu di primâveara 

Ficioriľi: 
Cându da iarba, 
lâ creaşti barba. 
Cându da frândza, 
lâ creap-arândza. 
Cându yinu ploili, 
alagâ oili. 
Cându străfuldzirâ, 
moartea u spindzurâ.

Featili: 
Cându yinu Fluriili 
şi-bagâ fluriili. 
Când yini Paştili, 
si scoalâ moaşili 
di-şi ducu nipoatili 
si-şi spunâ ńeatili!
Scotu di-tu hârari 
ti Viniri-Mari, 
strańi muşati 
cu mâńili câlcati...

January 1, 1994

Poemati

MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI

Analtu, ningâ ţeru
u feaţi poezia
Armânlu, picurarlu.

Aclo lâ dzâsi „puľi”
la tuţ azburâtoriľi
- câ-su ńiţ, câ suntu mări 
sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!

Şi când dipusi-n-padi,
casâ ş-fumeaľi s-facâ,
poetlu, picurarlu,
tu elu cu harlu a Domnului
vidzânda ţi mâreaţâ,
lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
merlu şi ńedzlu a loclui...

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
MERLU ŞI ŃEDZLU A LOCLUI	MĂRUL ŞI MIEZUL PĂMÂNTULUI ¹	THE APPLE AND THE CORE OF THE EARTH
Analtu, ningâ ţeru u feaţi poezia Armânlu, picurarlu.	Sus, lângă cer, făcut-a poezia armânul, păcurarul.	High up, near the sky, the Aromanian shepherd crafted poetry.
Aclo lâ dzâsi „puľi” la tuţ azburâtoriľi – câ-su ńiţ, câ suntu mări sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!	Acolo le-a zis „pui” la toţi zburătorii – că-s mici, ca sunt [ei] mari sunt fraţi, ei, cu norii!	There, he called them “chicks” —all the winged ones— whether small or large, for they are brothers to the clouds!
Şi când dipusi-n-padi, casâ ş-fumeaľi s-facâ, poetlu, picurarlu, tu elu cu harlu a Domnului vidzânda ţi mâreaţâ, lâ dzâsi cu muşuteaţâ: merlu şi ńedzlu a loclui…	Şi când coborî-n câmpie, casă să-şi facă, familie, poetul, păcurarul, în el cu harul Domnului văzând ce măreţie, le-a zis cu frumuseţe: mărul şi miezul locului…	And when he descended to the plains, to build a home, a family, the poet, the shepherd, with the grace of the Lord within him, beholding such greatness, he named it, with beauty: the apple and the core of the land…

„Morcovul” şi „cartoful,” respectiv „mărul „miezul” pământului.

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Analtu, ningâ ţeru
u feaţi poezia
Armânlu, picurarlu.

Aclo lâ dzâsi „puľi”
la tuţ azburâtoriľi
- câ-su ńiţ, câ suntu mări 
sunt-fraţ, eľi, cu nioriľi!

Şi când dipusi-n-padi,
casâ ş-fumeaľi s-facâ,
poetlu, picurarlu,
tu elu cu harlu a Domnului
vidzânda ţi mâreaţâ,
lâ dzâsi cu muşuteaţâ:
merlu şi ńedzlu a loclui...

January 1, 1994

Poemati

SI-NCURUNÂ ZBOARÂLI

Ţi ciudie !
Dzâţi ţerlu ari lună
şi... easti poezie !
şi harea easti-mplinâ!

Dzâţi ciello, Himmel, sky
şi suflitlu-a Armânlui
ca cheatra sta, si-lu dai
di ńilâ a vârnui!

Ca ţiva leamni-uscati
câ dipu ţiva nu-şi minâ:
ni frândza nu-ľi ma bati,
ni arpitli şi-alinâ...

Dzâţi soari-i, ţi luńinâ!
şi-arâu ţi curâ yioarâ,
Dzâţi boaţi di câmbanâ
şi s-deapirâ tuţ tr-oarâ!
Ţi ciudie !

Cându-ncurunâ zboarâ
tu grailu-a lui, di-acasâ,
di pachi-strâpachi, di-tu hoarâ,
ţi altoru lâ-lu alasâ,
a Armânlui-ľi crescu peani
di-ahâtâ pirifańi...

CATEGORII

1990 – 1999, Cartea Româneasca, Di nuntru și-di nafoarâ, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Natlu, Poemati

Matilda Caragiu-Marioțeanu

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
SI-NCURUNÂ ZBOARÂLI	SE CUNUNĂ CUVINTELE	THE WORDS ARE MATCHED
Ţi ciudie ! Dzâţi ţerlu ari lună şi… easti poezie ! şi harea easti-mplinâ!	Ce minune! ¹ Zici: cerul are lună şi… este poezie! şi harul e deplin!	What a wonder! You say: the sky holds a moon and… it becomes poetry! and the grace is complete!
Dzâţi ciello, Himmel, sky şi suflitlu-a Armânlui ca cheatra sta, si-lu dai di ńilâ a vârnui!	Zici: ciello, Himmel, sky şi sufletul armânului ca piatra stă, să-l dai de milă vreunui!	You say: ciello, Himmel, sky and the Aromanian’s soul stands like stone, that you give away to someone out of pity!
Ca ţiva leamni-uscati câ dipu ţiva nu-şi minâ: ni frândza nu-ľi ma bati, ni arpitli şi-alinâ…	Ca nişte lemne-uscate că chiar nimic nu-şi mişcă: nici frunza nu-i mai bate, nici aripile-şi ridică…	Like dry wood, it stirs not at all: its leave doesn’t quiver anymore, nor do its wings lift up…
Dzâţi soari-i, ţi luńinâ! şi-arâu ţi curâ yioarâ, Dzâţi boaţi di câmbanâ şi s-deapirâ tuţ tr-oarâ!	Zici: soare-i, ce lumină! râuri ce cură chiare, ² zici sunete de clopot ³ şi-s flacără toţi iară! ⁴	You say: the sun shines, what light! and river that flows clear, you say: sound of bells, and all stir once again!
Ţi ciudie ! Cându-ncurunâ zboarâ tu grailu-a lui, di-acasâ, di pachi-strâpachi, di-tu hoarâ, ţi altoru lâ-lu alasâ, a Armânlui-ľi crescu peani di-ahâtâ pirifańi…	Ce minune! Când cunună cuvinte în graiul lui de-acasă, din moşi-strămoşi, din hoară, ⁵ ce altora li-l lasă, armânlui îi cresc pene6 de atâta mândrie…	What wonder! When matching words together in his mother tongue, from forefathers, from the village, which he passes on to others, the Aromanian grows wings from so much pride…

Cf. drom. ciudă, ciudăţenie, ciudat.
„Limpezi.”
Literal: „voce (de clopot de biserică).”
Literal : „şi se-nfioară toţi, dintr-o dată.”
„Sat.”
„Aripi.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Ţi ciudie !
Dzâţi ţerlu ari lună
şi... easti poezie !
şi harea easti-mplinâ!

Dzâţi ciello, Himmel, sky
şi suflitlu-a Armânlui
ca cheatra sta, si-lu dai
di ńilâ a vârnui!

Ca ţiva leamni-uscati
câ dipu ţiva nu-şi minâ:
ni frândza nu-ľi ma bati,
ni arpitli şi-alinâ...

January 1, 1994

Poemati