di Vasile Alecsandri
I
Latina gintâ i reginâ
Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
Luţindalui tu eti seculari.
Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.
II
Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.
III
Latina gintâ ari parti
Di tuti-a loclui mări averi
Şi-cu multâ vreari ea li-mparti
Cu tuti alanti a ľei surări,
Ma la inati nu-ari preacľi,
Când mutâ braţu ti libertati
U surpâ tirania veacľi
Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati.
IV
La dzuua aţea di giudicatâ
Cându va-s sta dinintea Aţilui
Ginta va si-hibâ întribatâ:
„Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?”
Ş-nâsâ va-s greascâ - boaţi dulţi, ńeari:
„O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui
Tu ocľi a ľei împlińi di vreari
Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!”
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
| ARMÂNEAȘTI | ROMÂNĂ | ENGLISH |
|---|---|---|
| CÂNTICU TI GINTA LATINĂ 1 di Vasile Alecsandri | CÂNTUL GINTEI LATINE de Vasile Alecsandri | THE SONG OF THE LATIN PEOPLE by Vasile Alecsandri |
| I Latina gintâ i reginâ Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari. Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ Luţindalui tu eti seculari. Scriatâ-ľi easti tutu nâinti Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali. Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali. | I Latina gintă e regină Între-ale lumii ginte mari. Ea poartă-n frunte-o stea divină Lucind prin timpii seculari. Menirea ei tot înainte Măreţ îndreaptă paşii săi. Ea merge-n capul altor ginte Vărsând lumină-n urma ei. | I The Latin nation is a queen Among the great nations of the earth. She bears upon her brow a star divine, That shines through centuries since birth. Her destiny moves ever forward, Her steps are noble, proud, and free. She walks ahead of all the others, And leaves behind a trail of light for all to see. |
| II Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru, Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru. Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu, Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu, Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari. | II Latina gintă e vergină Cu farmec dulce, răpitor; Străinu-n cale-i se închină Şi pe genunchi cade cu dor. Frumoasă, vie, zâmbitoare, Sub cer senin, în aer cald, Ea se mirează-n splendid soare, Se scaldă-n mare de smarald. | II The Latin nation is a maiden, With charm so sweet, so full of grace; The stranger bows before her presence, Falls to his knees, longing on his face. She’s beautiful, alive, and smiling, Beneath a calm and open sky, She marvels at the splendid sunlight, And bathes in seas where emeralds lie. |
| III Latina gintâ ari parti Di tuti-a loclui mări averi Şi-cu multâ vreari ea li-mparti Cu tuti alanti a ľei surări, Ma la inati nu-ari preacľi, Când mutâ braţu ti libertati U surpâ tirania veacľi Ş-si-alumtâ ti-a ľei îndriptati. | III Latina gintă are parte De-ale pământului comori Şi mult voios ea le împarte Cu celelalte a ei surori, Dar e teribilă-n mânie Când braţul ei liberator Loveşte-n cruda tiranie Şi luptă pentru-al său onor. | III The Latin nation is the keeper Of earthly treasures rich and rare; And joyfully she shares them freely With her sister nations, fair. But fierce she stands when stirred to anger, Her arm, set free, will strike down wrong— Against all cruel tyranny, She rises up, proud, brave, and strong. |
| IV La dzuua aţea di giudicatâ Cându va-s sta dinintea Aţilui Ginta va si-hibâ întribatâ: „Ţi ari faptâ ea pi loclu a lui?” Ş-nâsâ va-s greascâ – boaţi dulţi, ńeari: „O! Doamne,-n lumi mini câtu şidzui Tu ocľi a ľei împlińi di vreari Maşi Tini, Vrute, mini ti vidzui!” | IV În ziua cea de judecată, Când faţă-n cer cu Domnul sfânt, Latina gintă-a fi-ntrebată: „Ce a făcut pe-acest pământ?” Ea va răspunde sus şi tare: „O! Doamne,-n lume cât am stat, În ochii săi plini de-admirare Pe tine te-am reprezentat!” | IV And on the day of final judgment, When face to face with God above, The Latin people shall be asked: “What did you do with life and love?” She’ll answer loud and without shame: “O Lord, while in the world I stayed, With eyes that shone with admiration, I bore your image, unafraid.” |
- Poezia aestâ fu scriatâ di Vasile Alecsandri tu maiu, 1878. Poetlu u dzăsi la „Concursul Felibrilor,” di Montpellier, Franţa, la „Societatea limbilor romanice.” Nâsu fu încurunatu aclo cu premiulu ti ma buna şi ma muşata poezie încľinatâ ti latinităţi. Cântul gintei latine fu adusu tu limbili: latinâ, francezâ, italianâ (1878), provensalâ (1885), retoromanâ (1896), spaniolâ, portughezâ (1978, tu 100 di ani), şi dupâ 110 ani u aduşu-şi mini tu limba a noastrâ (si – avdzâ-ntâńea oarâ tu 1989, la VI-lu Congresu a Armâńiloru di Bridgeport, U.S.A.).
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
I
Latina gintâ i reginâ
Ntrâ alti ginti di aestâ lumi mari.
Ea poartâ-n frâmti nâ steauâ sirinâ
Luţindalui tu eti seculari.
Scriatâ-ľi easti tutu nâinti
Gioanâ si-şi treacâ lunga-ľi cali.
Ea neadzi-ndreaptâ-n frâmtea altoru ginti
Şi-luńinâ vearsâ dinâpoi, tu vali.
II
Latina gintâ featâ vergurâ-i, alghinâ
Cu hari dulţi, trupu curatu, lişoru,
Tutu xenlu-n cali ľi si-ncľinâ
N-dzinucľi cadi, tutu ma-mplinu di doru.
Muşatâ, yie, gura-ľi maşi arâsu,
Sumu ţeru sirinu şi dzuua pi câroari
Ea s-ńirâ-n soari, caplu-ľi tutu ma-n susu,
Si-ascaldâ, harişi, tu veardi-amari.
Author
-
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ
(1927 – 2009)Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi.
Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.


Leave a Reply