Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.
Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...
Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când... neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu...
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?
Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ
a lumiľei aduţi
şi-când soarili da di dzeanâ
şi-cându aumbra cadi...
Iholu a cupacilui
di naparti-arâsunâ,
si-hârseaşti lumea i plândzi,
i câ-i sirinu, furtunâ,
di boaţea a cupacilui
tutu suflitu s-discurmâ...
Câdzu cupacilu... –ndreptu
loclu s-mutâ s-lu surpâ,
ma boaţea-ľi di aleptu
tu etâ nu-ľi si-astupâ!
Simiţa-ľi sârmâńeatâ
cu-a Deniscului ńeatâ
cu-alu Bucuvalâ apâ -
fântânâ - adâpatâ
va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali
alţâ cupaci va s-creascâ.
Torlu-alâstu-n cali-ľi
vârnoar-nu va s-tucheascâ!
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
| ARMÂNEAȘTI | ROMÂNĂ | ENGLISH |
|---|---|---|
| CUPACILU * | STEJARUL * | THE OAK * |
| Di la pachi strâpachi si ştie câ di hiľiľi pâduri cupacilu di-mprostu cadi tuţ alanţâ putrigami yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi. | De la moşi-strămoşi se ştie că dintre fiii pădurii stejaru 1-n picioare cade ceilalţi tot putregaiuri, viermi şi gărgăuni îi roade! | It is known since ancient times that among the forest’s sons, the oak falls from standing while the others rot away, gnawed by worms and beetles! |
| Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ luńinâ ţi umpli loclu di simiţâ sârmâńeatâ şi-sândzi dinischeatu simnatâ şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ… | El, stejarul, drept ca ceara, 2 lumină ce umple locul din sămânţă sărmăneată 3 şi de sânge dinischeat 4 semănată şi cu apa lui Bucuvală udată… | He, the oak, straight as a candle, a light that fills the space, from the seed of Samarina, sown in the blood of Deniscu, and watered by Bucuvală’s springs… |
| Şi-boaţea-ľi… ţi-avyilii si-adunarâ frândzâli di cristalu si-ľi li minâ? Când… chicuti di cas’ di vâru ştiuti, când… neauâ ţi si-tucheaşti şi ciuciurâ ti vruti, când… fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri ihadz si-ţ mutâ perlu… Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti? | Şi vocea-i… ce viori se adunară frunzele de cristal să i le mişte? Când… picături de casă de nimeni ştiute, când… nea ce se topeşte şi susură pentru vrute 5 când… fulgere, (şi) clopote ce urcă-nalt în ceruri isonuri să-ţi mute părul… Cum, Doamne-i dăduşi toate? | And his voice… what violins must have gathered to stir his crystal leaves? At times… house tales that no one knows, others… snow that melts, and it murmurs for its beloveds, others … lightning and bells that echo high into the sky, their harmonies giving you goosebumps… How, oh Lord, did You give him all this? |
| Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ a lumiľei aduţi şi-când soarili da di dzeanâ şi-cându aumbra cadi… Iholu a cupacilui di naparti-arâsunâ, si-hârseaşti lumea i plândzi, i câ-i sirinu, furtunâ, di boaţea a cupacilui tutu suflitu s-discurmâ… | Şi ce iubire şi ce bucurie lumii (întregi) aduce şi când soarele dă de geană şi când (ea) umbra cade… Isonul stejarului de departe răsună, se bucură lumea sau plânge, că e senin, furtună, de vocea stejarului tot sufletul se discurmă… 6 | And what love and what joy he brings to the world and when the sun rises from above and when the shadow falls… The oak’s harmony echoes from afar, the world rejoices or weeps, whether skies are calm or storming at the oak’s voice, every soul finds rest… |
| Câdzu cupacilu… –ndreptu loclu s-mutâ s-lu surpâ, ma boaţea-ľi di aleptu tu etâ nu-ľi si-astupâ! Simiţa-ľi sârmâńeatâ cu-a Deniscului ńeatâ cu-alu Bucuvalâ apâ – fântânâ – adâpatâ va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali alţâ cupaci va s-creascâ. | Căzu stejarul… drept pământul se mişcă să-l surpe, dar vocea-i de ales în veci nu i se-astupă! Sămânţa-i sărmăneată cu a Deniscului viaţă 7 cu-a lui Bucuvală apă – fântână – adăpată va da crengi, flori şi rădăcini tot nouă alţi stejari au să crească. | The oak has fallen… upright. The earth shifted to swallow him, but his noble voice will never be silenced! His seed of Samarina, with Deniscu’s youth, with Bucuvală’s waters – spring – quenched will sprout again new branches, flowers, roots and new oaks shall rise! |
| Torlu-alâstu-n cali-ľi vârnoar-nu va s-tucheascâ! | Urma lăsată-n cale-i nicicând n-o să se topească! | The path he left behind will never fade away! |
| * Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhâ, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantâ Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu… | * Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişti, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă la Bucureşti, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul… | * To my brother, the actor Toma Caragiu, born in Hrupişti, Greece, on August 21, 1925, passed into the next life in Bucharest on March 1, 1977, when the earth itself shook… |
- În aromână, „copac” este pomu sau arburi.
- „Lumânare”
- „Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
- „Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
- „Iubite”
- „se odihneşte; se linişteşte”
- Literal: „tinereţe”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.
Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...
Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când... neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu...
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?
Author
-
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ
(1927 – 2009)Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi.
Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.


Leave a Reply