Di nuntru și-di nafoarâ – Page 4 – VIVLIUTECA ARMÂNEASCÂ DIGITALĂ

FRICÂ

Cându earamu ńicâ
ńi-eara fricâ
di bubuliţi
di şoariţi
di puriţi
di yerńi
di orńi
...
di-aţelu c-un-cioru!

Di iţi s-minâ,
câ ari i câ nu ari 
cicioari...

Ghini ma tora
ńi-u fricâ
di yenlu ţi ari
maşi doauâ cicioari!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
FRICÂ	FRICĂ	FEAR
Cându earamu ńicâ ńi-eara fricâ di bubuliţi di şoariţi di puriţi di yerńi di orńi …	Când eram mică mi-era frică de buburuze de şoareci de purici de viermi de balauri …	When I was little I was afraid of ladybugs, of mice, of fleas, of worms, of dragons …
di-aţelu c-un-cioru!	de cel cu un picior! ¹	of the one legged one!
Di iţi s-minâ, câ ari i câ nu ari cicioari…	De orice mişcă, (fie) că are, (fie) că nu are picioare…	Of anything that moved, whether it had legs or not…
Ghini ma tora ńi-u fricâ di yenlu ţi ari maşi doauâ cicioari!	Bine dar acum mi-e frică de fiinţa care are numai două picioare!	But now I’m afraid of the creature that has only two legs!

„Dracul”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Cându earamu ńicâ
ńi-eara fricâ
di bubuliţi
di şoariţi
di puriţi
di yerńi
di orńi
...
di-aţelu c-un-cioru!

Di iţi s-minâ,
câ ari i câ nu ari 
cicioari...

Ghini ma tora
ńi-u fricâ
di yenlu ţi ari
maşi doauâ cicioari!

January 1, 1994

Poemati

SCARÂ

Fârâ alti zboarâ:
lumea-i unâ scarâ!

Altu alinâ
altu dipuni

Câtrâ soari
cându-i vreari
Câtrâ chisâ...
cându-i scrisâ.

Tradzi-n-sus
pindzi-n-ghiosu

Capiti sculati
dzinucľi-aplicati

Unu ocľiu plândzi-lu
şi-alantu arâdi-lu

Dimândâ liundariľi
şi caftâ dhicuńeariľi

Niţi nu si-aleadzi
niţi nu si-ndreazi

Şi-ma s-hibâ di-azghearâ?

Lumea-i unâ scarâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
SCARÂ	SCARĂ	LADDER
Fârâ alti zboarâ: lumea-i unâ scarâ!	Fără alte vorbe : lumea e o scară!	With no other words: the world is a ladder!
Altu alinâ altu dipuni	Unul urcă altul coboară	One climbs up, another climbs down.
Câtrâ soari cându-i vreari Câtrâ chisâ… cându-i scrisâ.	Către soare când e vrere 1 Către beznă… când e scrisă.	Toward the sun when there is love. Toward darkness when it is fated.
Tradzi-n-sus pindzi-n-ghiosu	Trage-n sus împinge-n jos	Pulled upward, pushed downward.
Capiti sculati dzinucľi-aplicati	Capete sculate 2 genunchi îndoiți	Heads held high, knees bent low.
Unu ocľiu plândzi-lu şi-alantu arâdi-lu	Un ochi plânge-(el) și-altul râde(-el)	One eye weeps, the other laughs.
Dimândâ liundariľi şi caftâ dhicuńeariľi	Poruncesc leii și cerșesc cerșetorii	Lions command, beggars beg.
Niţi nu si-aleadzi niţi nu si-ndreazi	Nici nu se-alege nici nu se drege	Nothing is chosen, nothing is fixed.
Şi-ma s-hibâ di-azghearâ?	Și de-ar fi că zbiară ?	And even if one were to scream?
Lumea-i unâ scarâ!	Lumea e o scară !	The world is a ladder!

„Iubire”.
„înălțate”.

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Fârâ alti zboarâ:
lumea-i unâ scarâ!

Altu alinâ
altu dipuni

Câtrâ soari
cându-i vreari
Câtrâ chisâ...
cându-i scrisâ.

Tradzi-n-sus
pindzi-n-ghiosu

Capiti sculati
dzinucľi-aplicati

Unu ocľiu plândzi-lu
şi-alantu arâdi-lu

Dimândâ liundariľi
şi caftâ dhicuńeariľi

Niţi nu si-aleadzi
niţi nu si-ndreazi

Şi-ma s-hibâ di-azghearâ?

Lumea-i unâ scarâ!

January 1, 1994

Poemati

ZVICI

Ari zvici şi zvici:
 ari ţi suntu subţâri
 ca hirlu di iarbâ
 i ca frândza di misuru
 ţi taľi şi-dischicâ
 faţa alb-aroşi ali Evâ...

Ari şi-ţi suntu di vini
 cu tehni-mplâtiti
 ţi taľi şi-dischicâ
          şi sapâ şi-lu seamnâ
 loclu di trupu uminescu...

Ari zvici şi zvici:
 câti unu hiru
 câti doauâ
 câti dzaţi
               ţi taľi şi-dischicâ
               ţi sapâ
               ţi ardu
               ţi seamnâ...

Ma vârnu di eali
                nu taľi, nu dischicâ
                nu sapâ, nu ardi
                nu seamnâ
                cumu taľi, cumu dischicâ
                cumu sapâ, cumu seamnâ
                cumu vatâmâ
 
Zborlu.

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
ZVICI	BICE	WHIPS
Ari zvici şi zvici: ari ţi suntu subţâri ca hirlu di iarbâ i ca frândza di misuru ţi taľi şi-dischicâ faţa alb-aroşi ali Evâ…	Sunt bice şi bice: sunt unele ¹ subţiri ca firul de iarbă sau ca frunza de porumb ce taie şi despică faţa alb-roşie a Evei…	There are whips and whips: some are thin like blades of grass or corn leaves that cut and split Eve’s red-and-white face…
Ari şi-ţi suntu di vini cu tehni-mplâtiti ţi taľi şi-dischicâ şi sapâ şi-lu seamnâ loclu di trupu uminescu…	Sunt şi altele² din vine măiestru-mpletite ce taie şi despică şi sapă şi-l însemnează pământul³ de trup omenesc…	And there are others, made of vines, masterfully braided, that cut and split, that carve and mark the earth of human flesh…
Ari zvici şi zvici: câti unu hiru câti doauâ câti dzaţi ţi taľi şi-dischicâ ţi sapâ ţi ardu ţi seamnâ…	Sunt bice şi bice: câte un fir câte două câte zece ce taie şi despică ce sapă ce ard ce însemnează…	There are whips and whips: a single strand, two, ten— that cut and split, that carve, that burn, that brand…
Ma vârnu di eali nu taľi, nu dischicâ nu sapâ, nu ardi nu seamnâ cumu taľi, cumu dischicâ cumu sapâ, cumu seamnâ cumu vatâmâ	Dar nici unul din ele nu taie, nu despică nu sapă, nu arde nu însemnează cum taie, cum despică cum sapă, cum însemnează cum ucide	But none of them cuts, splits, carves, burns, or brands as cuts, splits, carves, brands, kills
Zborlu.	Cuvântul.	the Word

Literal: „sunt ce (=care) sunt subţiri”
Literal: „sunt şi ce(=care) sunt din vine”
„Lasă semne; brăzdează”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Ari zvici şi zvici:
 ari ţi suntu subţâri
 ca hirlu di iarbâ
 i ca frândza di misuru
 ţi taľi şi-dischicâ
 faţa alb-aroşi ali Evâ...

Ari şi-ţi suntu di vini
 cu tehni-mplâtiti
 ţi taľi şi-dischicâ
          şi sapâ şi-lu seamnâ
 loclu di trupu uminescu...

Ari zvici şi zvici:
 câti unu hiru
 câti doauâ
 câti dzaţi
               ţi taľi şi-dischicâ
               ţi sapâ
               ţi ardu
               ţi seamnâ...

Ma vârnu di eali
                nu taľi, nu dischicâ
                nu sapâ, nu ardi
                nu seamnâ
                cumu taľi, cumu dischicâ
                cumu sapâ, cumu seamnâ
                cumu vatâmâ
 
Zborlu.

January 1, 1994

Poemati

DORŬ DI BANÂ

 Tuţ suntu buńi
 şi tuţ ńi-nsaru într-agiutoru
 cu dzâca
 cu mintea
 cu fapta...

 Ari şi-niscânţâ
 ţi mi-agiutâ ta s-moru
 plântândalui ahândosu
 pânâ la osu
 câţutlu
 ta si-ńi hibâ ma lişoru.

 Maşi câ mini nu lâ caftu agiutoru
 ni dzâca
 ni mintea
 ni fapta
 ni câţutlu
 ta si-ńi hibâ ma lişoru.

 Câ mini voi s-moru
 singurâ
 fârâ agiutoru.

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
DORŬ DI BANÂ	DOR DE VIAŢĂ	LONGING FOR LIFE
Tuţ suntu buńi şi tuţ ńi-nsaru într-agiutoru cu dzâca cu mintea cu fapta…	Toţi sunt buni şi toţi îmi sar în ajutor cu zisa cu mintea ¹ cu fapta…	Everyone is kind and everyone jumps in to help me with words, with thoughts, with deeds…
Ari şi-niscânţâ ţi mi-agiutâ ta s-moru plântândalui ahândosu pânâ la osu câţutlu ta si-ńi hibâ ma lişoru.	Sunt şi (unii) ce mă ajută ca să mor împlântând adânc până la os cuţitul ca să-mi fie mai uşor.	There are even some who help me to die driving the knife deep to the bone to make it easier for me.
Maşi câ mini nu lâ caftu agiutoru ni dzâca ni mintea ni fapta ni câţutlu ta si-ńi hibâ ma lişoru.	Numai că eu nu le cer (în) ajutor nici zisa nici mintea nici fapta nici cuţitul ca să-mi fie mai uşor.	Only I do not ask them for help not their words, nor their thoughts, nor their deeds, nor their knife to make it easier.
Câ mini voi s-moru singurâ fârâ agiutoru.	(Pentru) că eu vreau să mor singură fără ajutor.	Because I want to die alone without help.

„Gândul”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

 Tuţ suntu buńi
 şi tuţ ńi-nsaru într-agiutoru
 cu dzâca
 cu mintea
 cu fapta...

 Ari şi-niscânţâ
 ţi mi-agiutâ ta s-moru
 plântândalui ahândosu
 pânâ la osu
 câţutlu
 ta si-ńi hibâ ma lişoru.

 Maşi câ mini nu lâ caftu agiutoru
 ni dzâca
 ni mintea
 ni fapta
 ni câţutlu
 ta si-ńi hibâ ma lişoru.

 Câ mini voi s-moru
 singurâ
 fârâ agiutoru.

January 1, 1994

Poemati

GIOCŬ ŞUŢÂTŬ

 Unu chiro:
        ficiuriţiľi si-agiuca
                       şi-nsârea
        tiniriľi arâdea
                       şi s-bâşa
                       (arşini mari, ascumtâ!)
        măriľi trâdzea vârnâ oarâ corlu
                       şi şidea di mutrea...
 Astâdz:
            ficiuriţiľi nu si-agioacâ
                            (câ nu au chiro)
            tiniriľi nu-arâdu
                            (câ nu-au chefi)
                            nu s-başi
                            (câ lâ-i fricâ)
            şi-ma măriľi si-agioacâ
            taman ca ficiuriţiľi
            cându si-agiuca...

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
GIOCŬ ŞUŢÂTŬ	JOC INVERS¹	REVERSE GAME
Unu chiro: ficiuriţiľi si-agiuca şi-nsârea tiniriľi arâdea şi s-bâşa (arşini mari, ascumtâ!) măriľi trâdzea vârnâ oarâ corlu şi şidea di mutrea…	Cândva: copilaşii² se jucau şi săreau tinerii râdeau şi se sărutau (ruşine mare, pe ascuns!) cei mari trăgeau câte o dată corul³ şi şedeau de priveau…	Once: the little children played and jumped, the young laughed and kissed (a great shame, done in secret!) the grown-ups would sometimes join the hora and sat watching…
Astâdz: ficiuriţiľi nu si-agioacâ (câ nu au chiro) tiniriľi nu-arâdu (câ nu-au chefi) nu s-başi (câ lâ-i fricâ) şi-ma măriľi si-agioacâ taman ca ficiuriţiľi cându si-agiuca…	Astăzi: copilaşii nu se mai joacă ([pentru] că n-au timp) tinerii nu râd ([pentru] că nu au chef⁴) nu se sărută ([pentru] că le e frică) şi cei mari se joacă întocmai⁵ ca copilaşii când se jucau…	Today: the little children no longer play (because they have no time) the young no longer laugh (because they’re not in the mood) they don’t kiss (because they’re afraid) and the grown-ups play just like the little children used to play…

Literal: „sucit”
Literal: „fecioraşii”
„Horă – în spirală – la aromâni”
„plăcere”
Literal: „taman”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

 Unu chiro:
        ficiuriţiľi si-agiuca
                       şi-nsârea
        tiniriľi arâdea
                       şi s-bâşa
                       (arşini mari, ascumtâ!)
        măriľi trâdzea vârnâ oarâ corlu
                       şi şidea di mutrea...
 Astâdz:
            ficiuriţiľi nu si-agioacâ
                            (câ nu au chiro)
            tiniriľi nu-arâdu
                            (câ nu-au chefi)
                            nu s-başi
                            (câ lâ-i fricâ)
            şi-ma măriľi si-agioacâ
            taman ca ficiuriţiľi
            cându si-agiuca...

January 1, 1994

Poemati

MARDZINI

Amarea ari mardzini. 
Pita ari mardzini. 
Fustanea ari mardzini 
pâdurea ari mardzini 
hoara ari mardzini... 

Dzâţemu: cumata di la mardzini 
casili di la mardzini
... 
omlu di la mardzini? 

A curi mardzini? 

A meauâ, a tauâ, a noastrâ... 

Omlu ţi sta di mardzini 
ńicu 
caplu plicatu 
ocľi-n-padi 
nibâgatu tu isapi 
doi pâradz s-nu dai pi elu! 

Câ aşi-i tu oamińi: 
aţelu di-tu thesi greaşti 
aţelu di-tu mesi avdi 
aţelu di-tu mardzini adarâ... 

Ghini ma, acaţâ di si-aproachi 
omlu di la mardzini. 
Tutu s-ma aproachi 
di mini, di tini, di noi 
pânâ si-nturtureadzâ, 
pânâ u scoalâ cujaca! 
U ľea disuprâ 
omlu di la mardzini, 
ľi si umplurâ dinţâľi di pâni! 

Şi... ţi s-vedz? 
Greaşti thesea 
avdi mesea 
nu-i mardzinea!... 
Greaşti mardzinea 
avdi thesea 
adarâ mesea, 
ea, totâna, 
câtâ-n susu, câtâ-n-ghiosu!... 

Lumea... nu-ari mardzini!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
MARDZINI	MARGINI	EDGES
Amarea ari mardzini. Pita ari mardzini. Fustanea ari mardzini pâdurea ari mardzini hoara ari mardzini…	Marea are margine. Plăcinta are margine. Rochia are margine pădurea are margine satul are margine…	The sea has a edge. The pie has a edge. The dress has a edge, the forest has a edge, the village has a edge…
Dzâţemu: cumata di la mardzini casili di la mardzini … omlu di la mardzini?	Zicem: bucata de la margine casele de la margine … omul de la margine?	We say: the piece from the edge, the houses on the edge … the man on the edge?
A curi mardzini?	A cui margine?	Whose edge?
A meauâ, a tauâ, a noastrâ…	A mea, a ta, a noastră…	Mine, yours, ours…
Omlu ţi sta di mardzini ńicu caplu plicatu ocľi-n-padi nibâgatu tu isapi doi pâradz s-nu dai pi elu!	Omul ce stă la margine mic capul plecat, ochii în jos nebăgat în seamă doi bani să nu dai pe el!	The man who stands at the edge small, head bowed, eyes down, overlooked, not worth a penny!
Câ aşi-i tu oamińi: aţelu di-tu thesi greaşti aţelu di-tu mesi avdi aţelu di-tu mardzini adarâ…	Că aşa-i între oameni: cel din cap grăieşte ¹ cel din mijloc aude el din margine face…	Because that’s how it is among people: the one at the head gives orders, the one in the middle listens, the one on the edge does…
Ghini ma, acaţâ di si-aproachi omlu di la mardzini. Tutu s-ma aproachi di mini, di tini, di noi pânâ si-nturtureadzâ, pânâ u scoalâ cujaca! U ľea disuprâ omlu di la mardzini, ľi si umplurâ dinţâľi di pâni!	Bine dar, începe ² să se apropie omul de la margine. Tot se (mai) apropie de mine, de tine, de noi, până se-nfiripă, până îşi saltă cojocul! Şi-o ia în cap 3 omul de la margine, i s-au umplut dinţii de pâine! ⁴	Fine, but then he begins to approach the man from the margin. He keeps getting closer to me, to you, to us, until he rises, until he sheds his sheepskin coat! And he’s off to the head, the man from the margin, his teeth now stuffed with bread!
Şi… ţi s-vedz? Greaşti thesea avdi mesea nu-i mardzinea!… Greaşti mardzinea avdi thesea adarâ mesea, ea, totâna, câtâ-n susu, câtâ-n-ghiosu!…	Şi… ce să vezi? Grăieşte capul ⁵ aude mijlocul, nu-i marginea…! Grăieşte marginea aude capul face mijlocul el, totdeauna, către-n sus, către-n jos!…	And… what do you know? The head speaks, the middle hears, but there’s no edge…! The margin speaks, the head hears, the middle does he, always, upward, downward!…
Lumea… nu-ari mardzini!	Lumea… nu are margine! ⁶	There’s… no edge to the world!

1. „Vorbește ; poruncește”.
2. Literal : „acață, prinde să…”
3. Literal : „o ia deasupra1″
4. „e ghiftuit”
5. „cel din cap [mijloc] margine”
6. „Mare-i gradina lui Dumnezeu !“

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Amarea ari mardzini. 
Pita ari mardzini. 
Fustanea ari mardzini 
pâdurea ari mardzini 
hoara ari mardzini... 

Dzâţemu: cumata di la mardzini 
casili di la mardzini
... 
omlu di la mardzini? 

A curi mardzini? 

A meauâ, a tauâ, a noastrâ...

January 1, 1994

Poemati

Category: Di nuntru și-di nafoarâ

FRICÂ

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

SCARÂ

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

ZVICI

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

DORŬ DI BANÂ

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

GIOCŬ ŞUŢÂTŬ

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

MARDZINI

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA