Unu chiro:
ficiuriţiľi si-agiuca
şi-nsârea
tiniriľi arâdea
şi s-bâşa
(arşini mari, ascumtâ!)
măriľi trâdzea vârnâ oarâ corlu
şi şidea di mutrea...
Astâdz:
ficiuriţiľi nu si-agioacâ
(câ nu au chiro)
tiniriľi nu-arâdu
(câ nu-au chefi)
nu s-başi
(câ lâ-i fricâ)
şi-ma măriľi si-agioacâ
taman ca ficiuriţiľi
cându si-agiuca...
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
| ARMÂNEAȘTI | ROMÂNĂ | ENGLISH |
|---|---|---|
| GIOCŬ ŞUŢÂTŬ | JOC INVERS1 | REVERSE GAME |
| Unu chiro: ficiuriţiľi si-agiuca şi-nsârea tiniriľi arâdea şi s-bâşa (arşini mari, ascumtâ!) măriľi trâdzea vârnâ oarâ corlu şi şidea di mutrea… | Cândva: copilaşii2 se jucau şi săreau tinerii râdeau şi se sărutau (ruşine mare, pe ascuns!) cei mari trăgeau câte o dată corul3 şi şedeau de priveau… | Once: the little children played and jumped, the young laughed and kissed (a great shame, done in secret!) the grown-ups would sometimes join the hora and sat watching… |
| Astâdz: ficiuriţiľi nu si-agioacâ (câ nu au chiro) tiniriľi nu-arâdu (câ nu-au chefi) nu s-başi (câ lâ-i fricâ) şi-ma măriľi si-agioacâ taman ca ficiuriţiľi cându si-agiuca… | Astăzi: copilaşii nu se mai joacă ([pentru] că n-au timp) tinerii nu râd ([pentru] că nu au chef4) nu se sărută ([pentru] că le e frică) şi cei mari se joacă întocmai5 ca copilaşii când se jucau… | Today: the little children no longer play (because they have no time) the young no longer laugh (because they’re not in the mood) they don’t kiss (because they’re afraid) and the grown-ups play just like the little children used to play… |
- Literal: „sucit”
- Literal: „fecioraşii”
- „Horă – în spirală – la aromâni”
- „plăcere”
- Literal: „taman”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Unu chiro:
ficiuriţiľi si-agiuca
şi-nsârea
tiniriľi arâdea
şi s-bâşa
(arşini mari, ascumtâ!)
măriľi trâdzea vârnâ oarâ corlu
şi şidea di mutrea...
Astâdz:
ficiuriţiľi nu si-agioacâ
(câ nu au chiro)
tiniriľi nu-arâdu
(câ nu-au chefi)
nu s-başi
(câ lâ-i fricâ)
şi-ma măriľi si-agioacâ
taman ca ficiuriţiľi
cându si-agiuca...
Author
-
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ
(1927 – 2009)Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi.
Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.


Leave a Reply