Eara faptu Doľeani
faptu ti dureari
faptu cu duhu
cu doru di dadâ
di frati
di curunâ
di şoputu
di câvalu
di-ańiurizmâ di oaie
di meru
cu doru di carti
di-ndriptati
di-Armânu
Eara faptu Doľeani.
Ma
ma ninti di tuti
eara faptu Domnu...
Category: Cartea Româneasca
-
ORCHESTRA A MUNŢÂLORU
Trecu muntili, di vali
Armâńiľi cu cupiili.
Îi soari şi-primâvearâ
şi fugu di-tu a loru hoarâ.
Ti locu cu iarb-analtâ
Armânlu tutu si-alumtâ
câvalu leanişu cântâ
ca la nâ-mşatâ numtâ...
În cali, aradha-ndreapti
negu oili uidisiti!
Câ paplu di strâeti
u ştii-aest-adeti:
dininti sta yumarlu
ncârcatu ľi-easti sâmarlu,
cupia di-oi u duţi
la loclu di la cruţi;
nâpoi di elu birbeţľi
pirifańi ca bineţľi
cu cloputili greali
ţi-asunâ ca mârdzeali.
De-apoia bagâ noatińi
cu chipuri yâryârici
şi oi cu chipuri groasi
ţi ţânu isonlu-nghioasi.
Țiva nu-i cumu voru oili
tutu easti cumu va omlu,
cumu ştie picurarlu
ţi da cu cârlibana
ca dirijorlu tonlu!
Şi arâsunâ valea
di undili di cloputu,
orchestra imn-ayalea
când treaţi pi la şoputu.
Îi simfonie, fugă,
îi requiem di banâ?
Îi boaţi di nimaľi
şi-a Armâńiloru pirifańi!
Na, treaţi pi cârari
şi-cu boaţea tutâ vreari
unu Elinu capidanu
muşatu ca vâr-aslanu
tu strańi hrisusiti
di-aşcheri, tińisiti,
ţi dzâţi cu ńirari
di iu şi-nidzea-n-câlari:
„Ti levendhyea, i Vlahes!”
Livendzâ suntu Vlahiľi!
Şi-orchestra di pi vali
ţi curâ-n-ghiosu la vali
cu câńiľi di-avârliga
diparti-i ... linga... linga!...Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH ORCHESTRA A MUNŢÂLORU* ORCHESTRA MUNŢILOR* THE ORCHESTRA OF THE MOUNTAINS Trecu muntili, di vali
Armâńiľi cu cupiili.
Îi soari şi-primâvearâ
şi fugu di-tu a loru hoarâ.Trec muntele, de vale
armânii cu (ale lor) turme.
Soare-i şi primăvară
şi fug din a lor hoară.1Over the mountain, down into the valley
the Aromanians pass with their flocks.
It’s sunny and it’s springtime,
and they depart their village.Ti locu cu iarb-analtâ
Armânlu tutu si-alumtâ
câvalu leanişu cântâ
ca la nâ-mşatâ numtâ…Pentru loc cu iarbă-naltă
armânul tot se luptă
cavalul leneş cântă
ca la o-muşată nuntă…For a place with tall grass,
the Aromanian always strives
and the flute plays lazily
like at a beautiful wedding…În cali, aradha-ndreapti
negu oili uidisiti!
Câ paplu di strâeti
u ştii-aest-adeti:
dininti sta yumarlu
ncârcatu ľi-easti sâmarlu,
cupia di-oi u duţi
la loclu di la cruţi;
nâpoi di elu birbeţľi
pirifańi ca bineţľi
cu cloputili greali
ţi-asunâ ca mârdzeali.În cale,2 orânduite
merg oile potrivite!
Că moşul din vechime
ştie cum se cuvine:3
înainte e măgarul
încărcat îi e samarul,
turma de oi o duce
la locul de la cruce;
înapoia lui berbecii
(ce-s) mândri ca toţi aţii 4
cu clopote grele
ce sună ca mărgele.On the road, in good order
the sheep walk in formation!
For the old man from long ago
knows how to set the order:
first comes the donkey
its pack saddle loaded,
leading the flock of sheep
to the place of the cross;
behind him come the rams
as proud as cavalry horses
with heavy bells
that sound like clinking beads.De-apoia bagâ noatińi
cu chipuri yâryârici
şi oi cu chipuri groasi
ţi ţânu isonlu-nghioasi.Şi-apoi pun ei noateni
cu zurgălăii veseli
şi oi cu tălăngi groase
ce ţin isonuri joase.Then come the yearlings
with their cheerful jingling bells,
and sheep with deep cowbells
that hold the low harmonies.Țiva nu-i cumu voru oili
tutu easti cumu va omlu,
cumu ştie picurarlu
ţi da cu cârlibana
ca dirijorlu tonlu!Nimic nu-i cum vor oile,
totul e cum vrea omul,
cum ştie păcurarul,
ce dă cu cârlibana 5
ca dirijorul tonul!Nothing goes the sheep’s way,
everything goes the man’s way,
as the shepherd knows best,
striking with his crook
like a conductor sets the tone!Şi arâsunâ valea
di undili di cloputu,
orchestra imn-ayalea
când treaţi pi la şoputu.
Îi simfonie, fugă,
îi requiem di banâ?
Îi boaţi di nimaľi
şi-a Armâńiloru pirifańi!Şi răsună valea
de undele de clopot.
Orchestra umbl-agale
când trece pe la şipot.
E simfonie, fugă
e requiem de viaţă?
E voce de nămaie
şi-a armânilor mândrie!And the valley echoes
with waves of bell-sound.
The orchestra moves gently
as it passes by the spring.
Is it a symphony? A chase?
A requiem of life?
It’s the voice of animals
and the pride of the Aromanians!Na, treaţi pi cârari
şi-cu boaţea tutâ vreari
unu Elinu capidanu
muşatu ca vâr-aslanu
tu strańi hrisusiti
di-aşcheri, tińisiti,
ţi dzâţi cu ńirari
di iu şi-nidzea-n-câlari:
„Ti levendhyea, i Vlahes!”
Livendzâ suntu Vlahiľi!Ia, trece pe cărare
şi cu vocea-i toată vrere 6
un căpitan elen
frumos ca vreun leu
cu straie aurite
de oaste, preacinstite,
ce zice cu-admirare
cum mergea el călare:
„Ti levendhyea, i Vlahes!”
Ce falnici sunt ei vlahii!Look, along the path
passes with a voice full of love
a Greek captain,
handsome as a lion,
in golden robes of
honored military dress,
who says with admiration
as he rode by on horseback:
“Ti levendhia, i Vlahes!”
How brave are the Vlachs!Şi-orchestra di pi vali
ţi curâ-n-ghiosu la vali
cu câńiľi di-avârliga
diparti-i … linga… linga!…Şi-orchestra de pe vale
ce cură-ncet la vale
cu câinii di-avârliga 7
departe-i … linga… linga…And the orchestra from the valley,
flowing slowly downward,
with the dogs all around
fades into the distance… linga… linga…* Lucru ţi si-ari faptâ, isturisitu di tatâ-ńiu, Nico
Caragiu. A lui ľi-u-ncli’inu aestâ simfonie.* Lucru real, istorisit de tatăl meu, Nico Caragiu.
Lui îi închin această simfonie.* A true story, told by my father, Nico Caragiu.
To him I dedicate this symphony.- „Şi pleacă din al lor sat”
- „Pe drum”
- Literal: „căci bunicul de când lumea îl ştie acest obicei”
- Arom. binecu, atu, „cal de călărie”
- „Ciomagul cu capul încârligat şi sculptat al păcurarului aromân”
- „Iubire,” „drag.”
- „împrejur.”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Trecu muntili, di vali
Armâńiľi cu cupiili.
Îi soari şi-primâvearâ
şi fugu di-tu a loru hoarâ.
Ti locu cu iarb-analtâ
Armânlu tutu si-alumtâ
câvalu leanişu cântâ
ca la nâ-mşatâ numtâ...
În cali, aradha-ndreapti
negu oili uidisiti!
Câ paplu di strâeti
u ştii-aest-adeti:
dininti sta yumarlu
ncârcatu ľi-easti sâmarlu,
cupia di-oi u duţi
la loclu di la cruţi;
nâpoi di elu birbeţľi
pirifańi ca bineţľi
cu cloputili greali
ţi-asunâ ca mârdzeali.
-
IU-I GUŞA MEA DI LELICU?!
Tinireaţa – guşa di lelicu
Muşuteaţa – guşa di lelicu
Giuneaţa – guşa di lelicu
Pirifańea – guşa di lelicu
Analtâ, ţearâ
Albâ, fidanâ...
Iu-i guşa mea di lelicu?
Creaşti fumeaľea, guşa s-curmâ.
Treaţi ńeata, guşa frândzi.
Cheari nicuchirlu, guşa si zgrumâ.
Când cheari hiľilu... guşa-i fâr-di boaţi...
Iu-i guşa mea di lelicu?|Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH IU-I GUŞA MEA DI LELICU?! * UNDE-I GUŞA MEA DE COCOR?! * WHERE IS MY SWAN NECK?! * Tinireaţa – guşa di lelicu
Muşuteaţa – guşa di lelicu
Giuneaţa – guşa di lelicu
Pirifańea – guşa di lelicuTinereţea – guşa 1 de cocor
Frumuseţea – guşa de cocor
Juneţea 2 – guşa de cocor
Mândreţea – guşa de cocorYouth — the swan neck
Beauty — the swan neck
Vigor — the swan neck
Pride — the swan neckAnaltâ, ţearâ
Albâ, fidanâ…Înaltă, ceară 3
Albă, diafană… 4Tall, like a candle
White, diaphanous…Iu-i guşa mea di lelicu? Unde-i guşa mea de cocor? Where is my swan neck? Creaşti fumeaľea, guşa s-curmâ.
Treaţi ńeata, guşa frândzi.
Cheari nicuchirlu, guşa si zgrumâ.
Când cheari hiľilu… guşa-i fâr-di boaţi…Cresc copiii, guşa oboseşte
Trece tinereţea, guşa descreşte
Piere bărbatu-i, guşa se sugrumă.
Când piere fiul… guşa-i fără voce…As the children grow, the neck grows weary
As youth fades, the neck shrinks
When the husband dies, the throat tightens
When the son is lost… the throat has no voice…Iu-i guşa mea di lelicu?! Unde-i guşa mea de cocor? Where is my swan neck? * Mama, „lelicu” a meu, nu-i, ma zboarâli aesti a
ľei eara, tu auşaticu: „Oi-i, featili-a meali, iu-i
guşa mea di lelicu?”* Mama, „cocorul” meu, nu mai este, dar aceste
cuvinte ale ei sunt, (spuse) la bătrâneţe: „Vai,
fetele mele, unde-i guşa mea de cocor?* My mother, my “swan,” is no longer here, but these words of hers remain, spoken in old age:
“Oh, my daughters, where is my swan neck?”- „Gâtul”
- „Vigoarea”
- „Lumânare”
- Literal: „vlăstar tânăr”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Tinireaţa – guşa di lelicu
Muşuteaţa – guşa di lelicu
Giuneaţa – guşa di lelicu
Pirifańea – guşa di lelicu
Analtâ, ţearâ
Albâ, fidanâ...
Iu-i guşa mea di lelicu?
Creaşti fumeaľea, guşa s-curmâ.
Treaţi ńeata, guşa frândzi.
Cheari nicuchirlu, guşa si zgrumâ.
Când cheari hiľilu... guşa-i fâr-di boaţi...
Iu-i guşa mea di lelicu?|
-
TOMA-APOSTALU
Ficioru earai
cându soarili lu-alâgai
Ficioru nâ fuşi
când luna u chiruşi
Maşi ocľi earai
di tuti ti ńirai
cu eľi mări discľişi
nâpoi nu ti mutrişi.
Apostalu earai
ti omu când ti dâdeai
Şi vruşi di ti-ascumseşi
...
Iu si-eşti, tutu va s-greşti!Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH TOMA-APOSTALU TOMA-APOSTOLUL THOMAS THE APOSTLE Ficioru earai
cându soarili lu-alâgaiFecior erai
când soarele-1 alergaiYou were a boy
when you chased the sun.Ficioru nâ fuşi
când luna u chiruşiFecior ne-ai fost
când luna ți-ai pierdutYou were our son
when you lost the moon.Maşi ocľi earai
di tuti ti ńirai
cu eľi mări discľişi
nâpoi nu ti mutrişi.Doar ochi erai
de toate te mirai
cu ei mari deschiși
Napoi nu te-ai uitat.You were only eyes,
in awe of everything,
eyes wide open
you never looked back.Apostalu earai
ti omu când ti dâdeaiApostol erai
pentru om când te dădeai1You were an apostle
to man when you gave yourself.Şi vruşi di ti-ascumseşi
…
Iu si-eşti, tutu va s-greşti!Și-ai vrut de te-ai ascuns
…
Oriunde vei fi, tot vei grăi !And you wanted to hide away
…
But wherever you are, you will still speak!- „Când te dăruiai / te străduiai”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Ficioru earai
cându soarili lu-alâgai
Ficioru nâ fuşi
când luna u chiruşi
Maşi ocľi earai
di tuti ti ńirai
cu eľi mări discľişi
nâpoi nu ti mutrişi.
Apostalu earai
ti omu când ti dâdeai
Şi vruşi di ti-ascumseşi
...
Iu si-eşti, tutu va s-greşti!
-
DISICATLU
Cupacilu câdzutlu
lemnulu streslu
Cupacilu tâľeatlu
uscatulu disicatlu
Cupacilu apreslu
ugeaclu încâldzâtlu
Cupacilu arsulu
vimtulu curatlu
Cupacilu-nâlţatlu
suflitlu ayisitlu…Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH DISICATLU DESPICATUL 1 THE SPLIT ONE Cupacilu câdzutlu
lemnulu stresluStejarul căzutul
lemnul strânsul 2The fallen oak,
the hard wood.Cupacilu tâľeatlu
uscatulu disicatluStejarul tăiatul
uscatul despicatulThe cut oak,
the dried, the split.Cupacilu apreslu
ugeaclu încâldzâtluStejarul aprinsul
hogeagul încălzitulThe lit oak,
the chimney warmed.Cupacilu arsulu
vimtulu curatluStejarul arsul
vântul 3 curatulThe burned oak,
the air made clean.Cupacilu-nâlţatlu
suflitlu ayisitlu…Stejarul înălţatul
sufletul sfinţitul…The risen oak,
the soul made sacred…- „Cel despicat”
- „Tare; lemnul cel tare”
- „Aerul”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Cupacilu câdzutlu
lemnulu streslu
Cupacilu tâľeatlu
uscatulu disicatlu
Cupacilu apreslu
ugeaclu încâldzâtlu
Cupacilu arsulu
vimtulu curatlu
Cupacilu-nâlţatlu
suflitlu ayisitlu...
-
CUPACILU
Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.
Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...
Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când... neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu...
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?
Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ
a lumiľei aduţi
şi-când soarili da di dzeanâ
şi-cându aumbra cadi...
Iholu a cupacilui
di naparti-arâsunâ,
si-hârseaşti lumea i plândzi,
i câ-i sirinu, furtunâ,
di boaţea a cupacilui
tutu suflitu s-discurmâ...
Câdzu cupacilu... –ndreptu
loclu s-mutâ s-lu surpâ,
ma boaţea-ľi di aleptu
tu etâ nu-ľi si-astupâ!
Simiţa-ľi sârmâńeatâ
cu-a Deniscului ńeatâ
cu-alu Bucuvalâ apâ -
fântânâ - adâpatâ
va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali
alţâ cupaci va s-creascâ.
Torlu-alâstu-n cali-ľi
vârnoar-nu va s-tucheascâ!Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
ARMÂNEAȘTI ROMÂNĂ ENGLISH CUPACILU * STEJARUL * THE OAK * Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.De la moşi-strămoşi se ştie
că dintre fiii pădurii
stejaru 1-n picioare cade
ceilalţi tot putregaiuri,
viermi şi gărgăuni îi roade!It is known since ancient times
that among the forest’s sons,
the oak falls from standing
while the others rot away,
gnawed by worms and beetles!Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ…El, stejarul, drept ca ceara, 2
lumină ce umple locul
din sămânţă sărmăneată 3
şi de sânge dinischeat 4 semănată
şi cu apa lui Bucuvală udată…He, the oak, straight as a candle,
a light that fills the space,
from the seed of Samarina,
sown in the blood of Deniscu,
and watered by Bucuvală’s springs…Şi-boaţea-ľi… ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când… chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când… neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când… fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu…
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?Şi vocea-i… ce viori se adunară
frunzele de cristal să i le mişte?
Când… picături de casă de nimeni ştiute,
când… nea ce se topeşte
şi susură pentru vrute 5
când… fulgere, (şi) clopote ce urcă-nalt în ceruri
isonuri să-ţi mute părul…
Cum, Doamne-i dăduşi toate?And his voice… what violins must have gathered
to stir his crystal leaves?
At times… house tales that no one knows,
others… snow that melts,
and it murmurs for its beloveds,
others … lightning and bells that echo high into the sky,
their harmonies giving you goosebumps…
How, oh Lord, did You give him all this?Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ
a lumiľei aduţi
şi-când soarili da di dzeanâ
şi-cându aumbra cadi…
Iholu a cupacilui
di naparti-arâsunâ,
si-hârseaşti lumea i plândzi,
i câ-i sirinu, furtunâ,
di boaţea a cupacilui
tutu suflitu s-discurmâ…Şi ce iubire şi ce bucurie
lumii (întregi) aduce
şi când soarele dă de geană
şi când (ea) umbra cade…
Isonul stejarului
de departe răsună,
se bucură lumea sau plânge,
că e senin, furtună,
de vocea stejarului
tot sufletul se discurmă… 6And what love and what joy
he brings to the world
and when the sun rises from above
and when the shadow falls…
The oak’s harmony
echoes from afar,
the world rejoices or weeps,
whether skies are calm or storming
at the oak’s voice,
every soul finds rest…Câdzu cupacilu… –ndreptu
loclu s-mutâ s-lu surpâ,
ma boaţea-ľi di aleptu
tu etâ nu-ľi si-astupâ!
Simiţa-ľi sârmâńeatâ
cu-a Deniscului ńeatâ
cu-alu Bucuvalâ apâ –
fântânâ – adâpatâ
va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali
alţâ cupaci va s-creascâ.Căzu stejarul… drept
pământul se mişcă să-l surpe,
dar vocea-i de ales
în veci nu i se-astupă!
Sămânţa-i sărmăneată
cu a Deniscului viaţă 7
cu-a lui Bucuvală apă –
fântână – adăpată
va da crengi, flori şi rădăcini tot nouă
alţi stejari au să crească.The oak has fallen… upright.
The earth shifted to swallow him,
but his noble voice
will never be silenced!
His seed of Samarina,
with Deniscu’s youth,
with Bucuvală’s waters –
spring – quenched
will sprout again new branches, flowers, roots
and new oaks shall rise!Torlu-alâstu-n cali-ľi
vârnoar-nu va s-tucheascâ!Urma lăsată-n cale-i
nicicând n-o să se topească!The path he left behind
will never fade away!* Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhâ, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantâ Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu… * Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişti, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă la Bucureşti, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul… * To my brother, the actor Toma Caragiu, born in Hrupişti, Greece, on August 21, 1925, passed into the next life in Bucharest on March 1, 1977, when the earth itself shook… - În aromână, „copac” este pomu sau arburi.
- „Lumânare”
- „Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
- „Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
- „Iubite”
- „se odihneşte; se linişteşte”
- Literal: „tinereţe”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.
Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...
Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când... neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu...
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?