La turuştili di-ndzeanâ picuraril’i toţ si-adunâ,
Di pri Elimbu l’i-mutreaşti nvirinatâ alba lunâ.
Ma nu ştiu trâ cari lucru picuraril’i si-adunarâ
La turuştili di-ndzeanâ, a loru celniţ iu-l’i cl’imarâ!
Lumea dzâţi câ nâşi canda si zburârâ s-nu-nchiseascâ
Anlu-aestu cu cupiile ruga pânʼ s-nu lâ plâteascâ;
Câ di dzaţi meşi di dzâli a vârnui nu l’i-au plâtitâ,
Nu-au ţâruhi tu cicioari şi ţipunea lâ-i tuchitâ.
Ţara-l’i mâcâ pri tu munţâ, nu-au niţi pâni di sicarâ:
Cilnicame, cilnicame, pânâ ş-câńil’i va lâ moarâ!
Di-agiunaticu ş-di slâbinţâ niţi câţalili nu featâ,
Câ mârata Armânami-agiumsi astâdz dispul’eatâ.
Picuraril’i?… Oh, lâiţl’i! Tu-anu ‘nâ oarâ yinu acasâ,
Şi niveastili lâ plângu câ fârinâ nu lâ-alasâ.
Plâng ficioril’i trâ bubotâ, plângu corghil’i şi s-dirinâ:
Ţe vreţ, celniţ, tu Hasandra picuraril’i tra s-vâ yinâ?
Maşi cârliglu cu tâmbarea easti-ntreaga-a loru aveari;
Ia plâtiţ-lâ ruga toatâ, câ tutiputa vâ cheari…
Ia plâtiţ-lâ ma curundu, câ va-acaţâ munţâl’i neauâ
Ş-va s-vâ chearâ toţ birbeţl’i ş-nu va-armânâ vârnâ ńeauâ!
(1872 – 1941) Scriitorŭ și poetŭ Armânŭ Nuși Tulliu s-feați Avdela tu anlu 1872. Dupâ ți bitisi sculia primarâ tu Clisura și liceulu rumânescu di Bituli, fu dhascal un anŭ la gimnazia ditu Ianina și dupâ, fudzi București iu si scrisi la Facultatea di Yramati. Dupâ ți bitisi facultatea, si turna tu Gârții, tu anlu 1899, și lucră doi ańi ca revisor sculiar la sculiili rumânești di-tu Epir și Thesalii. Si turnă di-apoea tu Rumânii iu lucrâ doi ańi ca jurnalistu, si di-apoea nica doi ańi tu Ghirmânii. Di-tu Ghirmânii, s-turnă tu Gârții, iu lucră ca inspector sculiar ti sculiili rumânești. Muri tu anlu 1941.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
| ARMÂNEAȘTI | ROMÂNĂ | ENGLISH |
|---|---|---|
| CILNICAMEA Ş-PICURARIL’I | CELNICAMEA ȘI PĂSTORII | THE CHIEFS AND THE SHEPHERDS |
| La turăştili di-ndzeanâ picuraril’i tuţ si-adunâ, Di pri Elimbŭ-l’I mutreaşti nvirinatâ alba lunâ. | La târlele de pe vârf păstorii toți se strâng, De pe Olimp îi privește întristată alba lună. | At the sheepfold, all the shepherds gather, And from Olympus, the pale moon watches them in sorrow. |
| Ma nu ştiu trâ cari lucru picuraril’i si-adunarâ La turăştili di-ndzeanâ, a lorŭ celniţ iu-l’i cl’imarâ! | Dar nu știu pentru care lucru păstorii se strânseră La târlele din vârf, unde ai lor *celnici îi chemară. | But no one truly knows why the shepherds have come together At the mountain sheepfolds where they summoned their Chiefs! |
| Lumea dzâţi câ nâşi canda si zburârâ s-nu-nchiseascâ Anlu-aestu cu cupiili ruga pânʼ s-nu lâ plâteascâ; | Lumea spune că dânșii parcă se înțeleseră să nu pornească [In] anul acesta cu turmele până n-o să le plătească simbria; | People say the shepherds agreed not to head out this year With their flocks until the Chiefs pay their wages; |
| Câ di dzaţi meşi di dzâli a vârnui nu l’i-au plâtitâ, Nu-au ţâruhi tu cicioari şi ţipunea lâ-i tuchitâ. | Căci de zece luni de zile niciunuia nu i-au plătit, Nu au opinci în picioare și * țipunea li-i topită’[=subțiată]. | Because for ten months now, not one of them has been paid, They have no shoes on their feet, and their coats are falling apart. |
| Ţara-l’i mâcâ pri tu munţâ, nu-au niţi pâni di sicarâ: Cilnicame, cilnicame, pânâ ş-câńil’i va lâ moarâ! | Țărâna îi mănâncă [=distruge] prin munți, n-au nici pâine de secară; Celnicame, celnicame, până și cânii o să le moară! | The mountains wear them down , they don’t even have rye bread; Chiefs, oh Chiefs, even the dogs will soon be dead! |
| Di-agiunaticu ş-di slâbinţâ niţi câţalili nu featâ, Câ mârata Armâname -agiumsi astâdz dispul’eatâ. | De flămânzire și de slăbiciune nici cățelele nu fată, Căci nefericita Aromânime ajunse astăzi despoiată. | From hunger and weakness, even the female dogs can’t give birth, Because the poor Aromanian people have been stripped of everything. |
| Picuraril’i?… Oh, lâiţl’i! Tu-anu ‘nâ oarâ yinu acasâ, Şi niveastili lâ plângu câ fârinâ nu lâ-alasâ. | Păstorii?… Oh, nenorociții! Pe an o [singură] dată vin acasă, Și nevestele li [se] plâng că făină nu le lasă. | The shepherds? Oh, the poor souls! They come home just once a year, And their wives are crying, they haven’t left them any flour. |
| Plângu ficioril’i trâ bubotâ, plângu corghil’i şi s-dirinâ: Ţi vreţ, celniţ, tu Hasandra picuraril’i tra s-vâ yinâ? | Plâng copiii după pâine de mălai, plâng bieții și se zbat: — [De] ce doriți, celnicilor, [ca] păstorii în ’Kasandra să (vă) vină? | The children cry for cornbread, the poor souls cry and struggle: Why Chiefs, do you want the shepherds to come to Cassandra? |
| Maşi cârliglu cu tâmbarea easti-ntreaga-a lorŭ aveari; Ia plâtiţ-lâ ruga tutâ, câ tutiputa vâ cheari… | Numai cârligul cu ’tămbarea este-ntreaga lor avere; Ian plătiți-le simbria toată, căci avutul vă piere… | All they have left is their shepherd’s crook and their thick woollen coat; Pay them all their wages now or your flocks will perish… |
| Ia plâtiţ-lâ ma curundu, câ va-acaţâ munţâl’i neauâ Ş-va s-vâ chearâ tuţ birbeţl’i ş-nu va-armânâ vârnâ ńeauâ! | Ian plătiți-le mai curând, căci munții vor prinde zăpadă Și au să vă piară toți berbecii și nu va rămânea nici o mielușea! | Pay them swiftly, or snow will cover the mountains, And all your rams will perish and all your sheep too. |
ARÂZGA / SURSA
Tulliu, N., 1926. Poezii. Original și transpunere literară. Vol. 1: Editura Societății cultural-naționale Apostol Margărit.
Tulliu, N., 1989. Puizii. Syracuse, NY: Editura Cartea Aromână.
La turuştili di-ndzeanâ picuraril’i toţ si-adunâ,
Di pri Elimbu l’i-mutreaşti nvirinatâ alba lunâ.
Ma nu ştiu trâ cari lucru picuraril’i si-adunarâ
La turuştili di-ndzeanâ, a loru celniţ iu-l’i cl’imarâ!
Lumea dzâţi câ nâşi canda si zburârâ s-nu-nchiseascâ
Anlu-aestu cu cupiile ruga pânʼ s-nu lâ plâteascâ;
Câ di dzaţi meşi di dzâli a vârnui nu l’i-au plâtitâ,
Nu-au ţâruhi tu cicioari şi ţipunea lâ-i tuchitâ.
Ţara-l’i mâcâ pri tu munţâ, nu-au niţi pâni di sicarâ:
Cilnicame, cilnicame, pânâ ş-câńil’i va lâ moarâ!
Author
-
(1872 – 1941)
Scriitorŭ și poetŭ ArmânŭNuși Tulliu s-feați Avdela tu anlu 1872. Dupâ ți bitisi sculia primarâ tu Clisura și liceulu rumânescu di Bituli, fu dhascal un anŭ la gimnazia ditu Ianina și dupâ, fudzi București iu si scrisi la Facultatea di Yramati.
Dupâ ți bitisi facultatea, si turna tu Gârții, tu anlu 1899, și lucră doi ańi ca revisor sculiar la sculiili rumânești di-tu Epir și Thesalii. Si turnă di-apoea tu Rumânii iu lucrâ doi ańi ca jurnalistu, si di-apoea nica doi ańi tu Ghirmânii.
Di-tu Ghirmânii, s-turnă tu Gârții, iu lucră ca inspector sculiar ti sculiili rumânești.
Muri tu anlu 1941.


Leave a Reply