VIVLIUTECA ARMÂNEASCÂ DIGITALĂ

Nicolae Batzaria s-amintă 20-li di Brumar 1874, Crușuva tu Machidonii (tu ațelu chiro, parti di Turchii). Muri București tu Rumânii, tu anlu 1952, dupu doi ańi di ahapsi sum comuniști, di itia că fu ministru tu guvenul turțescu di Istanbul cu 40 di ańi ninti, 

Crușuva, un câsâbă armânescu cu un di nai ma mușatili graiuri armânești, fu loclu iu Batzaria, un di nai ma cunuscuțľii scriitori Armâńi, nviță si scrisi limba și adețli armânești. Dupu ți bitisi sculia primară tu Crușuva și liceulu românescu tu Bituli, Batzaria si scrisi la Universitatea di București la facultatea di Yramati și di Ndreptu. Ma cum îľi lipsea pradzľii s-alăsă di spudhâxiri și s-acâță di lucru, prota ca dhascal și di-apoea ca director la sculia primară di Crușuva, director la liceulu rumânescu di Bituli și tu soni ca inspector a sculiilor tu regionlu di Cosova și Sârunâ. 

Ca om tiniru, Batzaria s-mistică tu politica turțească. Feați parti di-tu grupa revoluționară-a "Tinirlor Turți" și tu anlu 1908 fu aleptu senator. Dupu cădearea-a sultanlui Abdul Hamid II-lu, tu anlu 1912 Batzaria fu numit Ministru ti lucârli publiți tu noulu guvemu a "Tinirlor Turți". Batzaria fu delegat ali Turchii la conferenția di irini di Londra dit 1913, conferenția cu cari s-bitisi Polimlu balcanicu, iu lu simnă tratatlu di irini. Dupu aistu tratat, Turchia dit Evropă armași maș cu niheamă loc dianvărliga di Istambul. 

Ma, marea umuti ți u avea Batzaria s-veadă ună etă noauă ti bana și libertatca-a Armăńilor, diunoară s-feați pulbiri. Tuti ndrepturli ți li avea amintatâ Armăńiľii sum Turți, ndrepturli ta s-aibâ sculii pi limba-a lor, biseriț, fimiridhi, jurnali și ași manclo, lă fură arichiti di partea-a craturilor di-tu Balcanu. 

Batzaria s-turnă România tu anlu 1918. Dupu una șcurtă carieră politicală, doi ańi ca senator ti "Patridul Poporului", Batzaria si turnă la ațea ți lu-arisca ma multu, scriarea. Scrisi multi cărță di proză și poezii și easti cunuscut ază ca un di nai ma mărľii scriitori români di literatura ti ńiț. Fu editor la nai ma cunuscutili fimiridhi ti tiniri, "Dimineața Copiilor" și "Universul Copiilor" dit Românii. 

Batzaria scrii multu pi armâneaști. Nica di tinir ahurhi si scrii poezii tu revista "Lumina" di Bituli și continuă si scrii tu tuti revistili literari armânești di-tu chirolu a lui. Ma, cum scriarea-ľi fu arâspânditâ tu ahâti fimiridhi veacľii ți chirură di multu, casti aproapea imposibil si-ľi-aflăm tutâ opera. Ma, unâ operă ți nu s-chiru, easti ațea-a mușatilor "Pârăvulii": unâ mânată di anecdoti (istorii șcurti ti arădeari), scriați cu poezii, ți fac hâzi di cusurili a oamińilor. Iroiľii a lui suntu câtivămoarâ Greți, altăoară Turțâ ică Arbineși. Ma, di ma multili ori suntu Armăńi cu tuli cusurili a lor: alăvdari, sclinciami, pirifańii, glârimi și ași manclo. 

Tu anlu 1923, Batzaria aleapsi niscânti di aesti pârâvulii ș-li publică ca ună cârti. Dupu vâmâ dzați ańi, Tachi Papahagi aleapsi ună parti di părăvuliili publicați di Batzaria, și cu nica ndauă alti ți li adăvgă năs, li tipusi tu 1935 tu cartea "Pârăvulii". Tu anlu 1973, părăvuliili dit cartea al Papahagi fură diznău tipusiti di A. Caciuperi tu Ghermanii. Vămă dzați pârăvulii s-află și tu cartea "Un veac de Poezii Aromână" scoasă Bucurcști di H. Căndroveanu. Tuli părăvuliili dit edițiili di-tt 1923 (al Batzaria) și 1935 (al Tachi Papahagi) fură diznău adunați și publicați di editura "Cartea Aromână" dit Americhii tu ună ediții sum muma "Pârăvulii".

Arâzga/Sursa:
Popnicola, N., 2022. Ahârdziți armâńi ti istorii. Bituli: Liga mundialâ – a armańilor.