Matilda Caragiu-Marioțeanu – Page 4 – VIVLIUTECA ARMÂNEASCÂ DIGITALĂ

DISICATLU

Cupacilu câdzutlu
lemnulu streslu

Cupacilu tâľeatlu
uscatulu disicatlu

Cupacilu apreslu
ugeaclu încâldzâtlu

Cupacilu arsulu
vimtulu curatlu

Cupacilu-nâlţatlu
suflitlu ayisitlu…

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
DISICATLU	DESPICATUL ¹	THE SPLIT ONE
Cupacilu câdzutlu lemnulu streslu	Stejarul căzutul lemnul strânsul ²	The fallen oak, the hard wood.
Cupacilu tâľeatlu uscatulu disicatlu	Stejarul tăiatul uscatul despicatul	The cut oak, the dried, the split.
Cupacilu apreslu ugeaclu încâldzâtlu	Stejarul aprinsul hogeagul încălzitul	The lit oak, the chimney warmed.
Cupacilu arsulu vimtulu curatlu	Stejarul arsul vântul ³ curatul	The burned oak, the air made clean.
Cupacilu-nâlţatlu suflitlu ayisitlu…	Stejarul înălţatul sufletul sfinţitul…	The risen oak, the soul made sacred…

„Cel despicat”
„Tare; lemnul cel tare”
„Aerul”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Cupacilu câdzutlu
lemnulu streslu

Cupacilu tâľeatlu
uscatulu disicatlu

Cupacilu apreslu
ugeaclu încâldzâtlu

Cupacilu arsulu
vimtulu curatlu

Cupacilu-nâlţatlu
suflitlu ayisitlu...

January 1, 1994

Poemati

CUPACILU

Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.

Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...

Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când... neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu...
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?

Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ
a lumiľei aduţi
şi-când soarili da di dzeanâ
şi-cându aumbra cadi...
Iholu a cupacilui
di naparti-arâsunâ,
si-hârseaşti lumea i plândzi,
i câ-i sirinu, furtunâ,
di boaţea a cupacilui
tutu suflitu s-discurmâ...

Câdzu cupacilu... –ndreptu
loclu s-mutâ s-lu surpâ,
ma boaţea-ľi di aleptu
tu etâ nu-ľi si-astupâ!
Simiţa-ľi sârmâńeatâ
cu-a Deniscului ńeatâ
cu-alu Bucuvalâ apâ -
fântânâ - adâpatâ
va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali
alţâ cupaci va s-creascâ.

Torlu-alâstu-n cali-ľi
vârnoar-nu va s-tucheascâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
CUPACILU *	STEJARUL *	THE OAK *
Di la pachi strâpachi si ştie câ di hiľiľi pâduri cupacilu di-mprostu cadi tuţ alanţâ putrigami yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.	De la moşi-strămoşi se ştie că dintre fiii pădurii stejaru ¹-n picioare cade ceilalţi tot putregaiuri, viermi şi gărgăuni îi roade!	It is known since ancient times that among the forest’s sons, the oak falls from standing while the others rot away, gnawed by worms and beetles!
Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ luńinâ ţi umpli loclu di simiţâ sârmâńeatâ şi-sândzi dinischeatu simnatâ şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ…	El, stejarul, drept ca ceara, ² lumină ce umple locul din sămânţă sărmăneată ³ şi de sânge dinischeat ⁴semănată şi cu apa lui Bucuvală udată…	He, the oak, straight as a candle, a light that fills the space, from the seed of Samarina, sown in the blood of Deniscu, and watered by Bucuvală’s springs…
Şi-boaţea-ľi… ţi-avyilii si-adunarâ frândzâli di cristalu si-ľi li minâ? Când… chicuti di cas’ di vâru ştiuti, când… neauâ ţi si-tucheaşti şi ciuciurâ ti vruti, când… fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri ihadz si-ţ mutâ perlu… Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?	Şi vocea-i… ce viori se adunară frunzele de cristal să i le mişte? Când… picături de casă de nimeni ştiute, când… nea ce se topeşte şi susură pentru vrute ⁵ când… fulgere, (şi) clopote ce urcă-nalt în ceruri isonuri să-ţi mute părul… Cum, Doamne-i dăduşi toate?	And his voice… what violins must have gathered to stir his crystal leaves? At times… house tales that no one knows, others… snow that melts, and it murmurs for its beloveds, others … lightning and bells that echo high into the sky, their harmonies giving you goosebumps… How, oh Lord, did You give him all this?
Şi-ţi vreari şi-ţi harauâ a lumiľei aduţi şi-când soarili da di dzeanâ şi-cându aumbra cadi… Iholu a cupacilui di naparti-arâsunâ, si-hârseaşti lumea i plândzi, i câ-i sirinu, furtunâ, di boaţea a cupacilui tutu suflitu s-discurmâ…	Şi ce iubire şi ce bucurie lumii (întregi) aduce şi când soarele dă de geană şi când (ea) umbra cade… Isonul stejarului de departe răsună, se bucură lumea sau plânge, că e senin, furtună, de vocea stejarului tot sufletul se discurmă… ⁶	And what love and what joy he brings to the world and when the sun rises from above and when the shadow falls… The oak’s harmony echoes from afar, the world rejoices or weeps, whether skies are calm or storming at the oak’s voice, every soul finds rest…
Câdzu cupacilu… –ndreptu loclu s-mutâ s-lu surpâ, ma boaţea-ľi di aleptu tu etâ nu-ľi si-astupâ! Simiţa-ľi sârmâńeatâ cu-a Deniscului ńeatâ cu-alu Bucuvalâ apâ – fântânâ – adâpatâ va s-da lumăchi, lilici şi-arâdâţińi tutu nali alţâ cupaci va s-creascâ.	Căzu stejarul… drept pământul se mişcă să-l surpe, dar vocea-i de ales în veci nu i se-astupă! Sămânţa-i sărmăneată cu a Deniscului viaţă ⁷ cu-a lui Bucuvală apă – fântână – adăpată va da crengi, flori şi rădăcini tot nouă alţi stejari au să crească.	The oak has fallen… upright. The earth shifted to swallow him, but his noble voice will never be silenced! His seed of Samarina, with Deniscu’s youth, with Bucuvală’s waters – spring – quenched will sprout again new branches, flowers, roots and new oaks shall rise!
Torlu-alâstu-n cali-ľi vârnoar-nu va s-tucheascâ!	Urma lăsată-n cale-i nicicând n-o să se topească!	The path he left behind will never fade away!

* Ti fratili a meu, actorlu Toma Caragiu, faptu Hrupişti tu Eladhâ, tu 21 di avgustu 1925, tricutu tu bana alantâ Bucureşti, tu 4 di marţu 1977, cându s-cutrimbură loclu…

* Fratelui meu, actorul Toma Caragiu, născut la Hrupişti, în Grecia, la 21 august 1925, trecut în cealaltă viaţă la Bucureşti, la 4 martie 1977, când s-a cutremurat pământul…

* To my brother, the actor Toma Caragiu, born in Hrupişti, Greece, on August 21, 1925, passed into the next life in Bucharest on March 1, 1977, when the earth itself shook…

În aromână, „copac” este pomu sau arburi.
„Lumânare”
„Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
„Din Samarina/ Deniscu,” localităţi aromâneşti.
„Iubite”
„se odihneşte; se linişteşte”
Literal: „tinereţe”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Di la pachi strâpachi si ştie
câ di hiľiľi pâduri
cupacilu di-mprostu cadi
tuţ alanţâ putrigami
yerńi şi-bubuliţi ľi-aroadi.

Elu, cupacilu, -ndreptu ţearâ
luńinâ ţi umpli loclu
di simiţâ sârmâńeatâ
şi-sândzi dinischeatu simnatâ
şi-cu apa-lu Bucuval-udatâ...

Şi-boaţea-ľi... ţi-avyilii si-adunarâ
frândzâli di cristalu si-ľi li minâ?
Când... chicuti di cas’ di vâru ştiuti,
când... neauâ ţi si-tucheaşti
şi ciuciurâ ti vruti,
când... fuldziri, câmbăńi ţi-alinâ analtu-n ţeruri
ihadz si-ţ mutâ perlu...
Cumu, Doamne, -ľi deadişi tuti?

January 1, 1994

Poemati

GHINI VINIȘI!

S-easti câ viniși singurâ,
ghini viniși, cripare!

S-easti câ-ńi yińi și-cu altâ,
pulbiri fă-ti, cripare!

Tu munțâ seți s-ti duți,
nu voi s-ti-aprochiu, cripare!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
GHINI VINIȘI!	BINE-AI VENIT!	WELCOME!
S-easti câ viniși singurâ, ghini viniși, cripare!	Dacă ai venit singură, bine-ai venit, supărare!	If you’ve come alone, welcome, sorrow!
S-easti câ-ńi yińi și-cu altâ, pulbiri fă-ti, cripare!	Dacă-mi vii și cu alta, pulbere fă-te, supărare!	But if you bring another with you, turn to dust, sorrow!
Tu munțâ seți s-ti duți, nu voi s-ti-aprochiu, cripare!	În munți seci¹ să te duci, nu te primesc,² supărare!	To desolate mountains may you go, for I will not have you, sorrow!

“Pustii”
Literal: „nu vreau să te apropii (eu) / să te aduc în casa mea.”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

S-easti câ viniși singurâ,
ghini viniși, cripare!

S-easti câ-ńi yińi și-cu altâ,
pulbiri fă-ti, cripare!

Tu munțâ seți s-ti duți,
nu voi s-ti-aprochiu, cripare!

January 1, 1994

Poemati

BÂRNI

Hii dzuua ţi creaşti
Mini-aţea ţi scadi

Ocľiu-ţ luńineadzâ
A meu agiuneadzâ

Dorlu-ţ tutu-algheaşti
A meu si-aludzaşti

Soarili... ţ-arâsari
A meu... tu-ascâpitari.

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
BÂRNI	BRÂIE	GENERATIONS
Hii dzuua ţi creaşti Mini-aţea ţi scadi	Eşti ziua ce creşte Eu cea care scade	You are the day that grows I, the one who fades
Ocľiu-ţ luńineadzâ A meu agiuneadzâ	Ochiu-ţi luminează Al meu ajunează²	Your eye shines bright Mine starves for light
Dorlu-ţ tutu-algheaşti A meu si-aludzaşti	Doru-ţi tot albeşte Al meu lâncezeşte	Your longing turns ever whiter Mine withers and dulls
Soarili… ţ-arâsari A meu… tu-ascâpitari.	Soarele-ţi … răsare Al meu … la scăpătare.³	Your sun… is rising Mine… is at sunset

„Generaţii”
„Flămânzeşte”
„Asfinţit”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Hii dzuua ţi creaşti
Mini-aţea ţi scadi

Ocľiu-ţ luńineadzâ
A meu agiuneadzâ

Dorlu-ţ tutu-algheaşti
A meu si-aludzaşti

Soarili... ţ-arâsari
A meu... tu-ascâpitari.

January 1, 1994

Poemati

FRICÂ

Cându earamu ńicâ
ńi-eara fricâ
di bubuliţi
di şoariţi
di puriţi
di yerńi
di orńi
...
di-aţelu c-un-cioru!

Di iţi s-minâ,
câ ari i câ nu ari 
cicioari...

Ghini ma tora
ńi-u fricâ
di yenlu ţi ari
maşi doauâ cicioari!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
FRICÂ	FRICĂ	FEAR
Cându earamu ńicâ ńi-eara fricâ di bubuliţi di şoariţi di puriţi di yerńi di orńi …	Când eram mică mi-era frică de buburuze de şoareci de purici de viermi de balauri …	When I was little I was afraid of ladybugs, of mice, of fleas, of worms, of dragons …
di-aţelu c-un-cioru!	de cel cu un picior! ¹	of the one legged one!
Di iţi s-minâ, câ ari i câ nu ari cicioari…	De orice mişcă, (fie) că are, (fie) că nu are picioare…	Of anything that moved, whether it had legs or not…
Ghini ma tora ńi-u fricâ di yenlu ţi ari maşi doauâ cicioari!	Bine dar acum mi-e frică de fiinţa care are numai două picioare!	But now I’m afraid of the creature that has only two legs!

„Dracul”

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Cându earamu ńicâ
ńi-eara fricâ
di bubuliţi
di şoariţi
di puriţi
di yerńi
di orńi
...
di-aţelu c-un-cioru!

Di iţi s-minâ,
câ ari i câ nu ari 
cicioari...

Ghini ma tora
ńi-u fricâ
di yenlu ţi ari
maşi doauâ cicioari!

January 1, 1994

Poemati

SCARÂ

Fârâ alti zboarâ:
lumea-i unâ scarâ!

Altu alinâ
altu dipuni

Câtrâ soari
cându-i vreari
Câtrâ chisâ...
cându-i scrisâ.

Tradzi-n-sus
pindzi-n-ghiosu

Capiti sculati
dzinucľi-aplicati

Unu ocľiu plândzi-lu
şi-alantu arâdi-lu

Dimândâ liundariľi
şi caftâ dhicuńeariľi

Niţi nu si-aleadzi
niţi nu si-ndreazi

Şi-ma s-hibâ di-azghearâ?

Lumea-i unâ scarâ!

Matilda Caragiu-Marioțeanu

Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

Di nuntru și-di nafoarâ

APRIDUȚERI / EXIYISIRI

ARMÂNEAȘTI	ROMÂNĂ	ENGLISH
SCARÂ	SCARĂ	LADDER
Fârâ alti zboarâ: lumea-i unâ scarâ!	Fără alte vorbe : lumea e o scară!	With no other words: the world is a ladder!
Altu alinâ altu dipuni	Unul urcă altul coboară	One climbs up, another climbs down.
Câtrâ soari cându-i vreari Câtrâ chisâ… cându-i scrisâ.	Către soare când e vrere 1 Către beznă… când e scrisă.	Toward the sun when there is love. Toward darkness when it is fated.
Tradzi-n-sus pindzi-n-ghiosu	Trage-n sus împinge-n jos	Pulled upward, pushed downward.
Capiti sculati dzinucľi-aplicati	Capete sculate 2 genunchi îndoiți	Heads held high, knees bent low.
Unu ocľiu plândzi-lu şi-alantu arâdi-lu	Un ochi plânge-(el) și-altul râde(-el)	One eye weeps, the other laughs.
Dimândâ liundariľi şi caftâ dhicuńeariľi	Poruncesc leii și cerșesc cerșetorii	Lions command, beggars beg.
Niţi nu si-aleadzi niţi nu si-ndreazi	Nici nu se-alege nici nu se drege	Nothing is chosen, nothing is fixed.
Şi-ma s-hibâ di-azghearâ?	Și de-ar fi că zbiară ?	And even if one were to scream?
Lumea-i unâ scarâ!	Lumea e o scară !	The world is a ladder!

„Iubire”.
„înălțate”.

ARÂZGA / SURSA

Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.

Fârâ alti zboarâ:
lumea-i unâ scarâ!

Altu alinâ
altu dipuni

Câtrâ soari
cându-i vreari
Câtrâ chisâ...
cându-i scrisâ.

Tradzi-n-sus
pindzi-n-ghiosu

Capiti sculati
dzinucľi-aplicati

Unu ocľiu plândzi-lu
şi-alantu arâdi-lu

Dimândâ liundariľi
şi caftâ dhicuńeariľi

Niţi nu si-aleadzi
niţi nu si-ndreazi

Şi-ma s-hibâ di-azghearâ?

Lumea-i unâ scarâ!

January 1, 1994

Poemati

Category: Matilda Caragiu-Marioțeanu

DISICATLU

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

CUPACILU

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

GHINI VINIȘI!

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

BÂRNI

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

FRICÂ

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA

SCARÂ

ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI

CARTEA TU FORMATŬ DIGITALŬ

ARÂZGA / SURSA