I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea
Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
A, la-ai, mi zurlusirâ,
caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!
- Lea, mare, hândâcusită,
cara s-ti-acaţu di cusiţâ
va ti-aducu tutâ-nvârliga
vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
pornicu dip ţâ si-adră chealea?
Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
budza, ia, că mi cripaşi?!
Şi-tini, lai, gugea ficiorlu
ţâ badz mintea cu lişorlu?
Va ti vatâmu, lai, di şcopu
ta s-ţâ bagu mintea la locu!
Ieşi nafoar’, hândâcusite,
gioacâ tu uboru, neap’cate!
- Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ,
dipu ca theaminâ-mascurâ!
Chilimea u-arupsişi ţiru
cu carecla tutu hâr-hâr!
Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi,
ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari?
Câ v-agudi chicuta doauli!
S-vâ sta parlu tu hicati,
ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi,
tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi,
sfulgulu pisti voi s-cadâ...
- Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?!
...
Oi-i, corba-ńi, zurlusii?
Ţi stau di dzâcu, u chirui?
Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu,
tu munţ seţi! Aca la mini-i-i
ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â!
Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a
s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a!
Aidi, soră, tini mare,
ľea-u ńica şi-ieşi primnari,
şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu
s-şi-arupâ ţiva ciciorlu...
Aidi, pirdhicuşili-a meali,
loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali!
II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie
Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi?
Nicuchiru easti aestu?
S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi
şi s-fugâ tu-Amirichie?
Oh, lele, corba-ńi di io!
Ţi hâiri s-fac-aclo?!
Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi,
ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi!
Tutu mutrea, tutu mutrea...
vârnu nu u minduia.
Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ,
caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ!
Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?!
Ţi bârbatu, lea, dipu aplo!
N-agârşi, ańi trecu şi-trecu
ficioriľi doľi tutu ma crescu...
Mi cripă, budza si-ľi creapâ!
Cioarâ di-arinâ si-adarâ!
S-nu-şi aibâ altâ hâiri!
Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’,
câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru!
Ia, aşi, câ mi cripă...
Si-ľi agiutâ Dumnidză!
III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru
Oi-i, murlai Custachi a meu!
Iu-ńi fudzişi, lai, frate,
ţi-ńi adraşi, lai, carabeu,
vrute şi-nidurute!
Oh, lele, aţelu-şi tutu,
s-dusi s-s-facâ yeatru...
Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu,
ocľiu-ńi si-adră albu-u!
Au-u, Custachi-mu,
mutrea-aoa, la dada!
U vedz palma? Ari peri?
Nu-ari, frate, vârnu.
Avdz-aoa, ficiorlu-a meu:
câţ peri ari palma
ahâtâ hâiri si-ai,
puľilu şi-ńellu a meu!
Câ mi-alâsaşi singurâ,
plâmtâ şi-ningrupatâ...
Ia, aşi s-da Dumnidză,
giuru pi-a tali ńeati!
Harauâ si-ai di la ficiori
şi dzâli tutu muşati!
Filuloagâ / Poetesâ Armânâ (1927 – 2009) Matilda Caragiu-Marioțeanu, s-amintă 20 alunaru 1927, tu hoara Hrupiște (adzâ, Argon Orestiko, Gârția). Tu anlu 1928, fumeaľea a ľei fu colonizatâ tu Cadrilater (Sarsânlar, Durostor), deadunu cu alte vârnâ 40 di fumeľi di armâńi. Adră sculia Silistra, Bacău și Ploiești, și bitisi Facultatea di Litere tu Universitatea di București tu anlu 1951. Tu anlu 1967 bitisi doctoratlu cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”.
ALTI POEMATI DITŬ IDYEA CARTI
APRIDUȚERI / EXIYISIRI
| ARMÂNEAȘTI | ROMÂNĂ | ENGLISH |
|---|---|---|
| TREI BLÂSTEAMI (TI ŞICAE) | TREI BLESTEME (DE ȘAGÂ) | THREE CURSES (IN JEST) |
| I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea | I Blesteme de mamă pe care o necăjesc 1 copiii | I. A mother’s curse upon her naughty children |
| Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?! Iu-su ficioriľi di-unu chiro?! A, la-ai, mi zurlusirâ, caplu mi-acâţă, mârata-ńi, ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi! | Ce-mi păţii, biata-mi de mine?! Unde-s copiii de-odinioară?! Oh, mă-ăi, m-au nebunit capul m-a apucat, amărâta-mi ia, aşa-mi se duce viaţa-mi! 2 | What’s become of me, poor me?! Where are the children of the old days?! Oh, my, they’ve driven me mad my head’s aching, poor me this is how my youth fades away! |
| – Lea, mare, hândâcusită, cara s-ti-acaţu di cusiţâ va ti-aducu tutâ-nvârliga vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga! Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea, pornicu dip ţâ si-adră chealea? Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ budza, ia, că mi cripaşi?! | Tu, a mare, prăpadită, de te-oi apuca de cosiţă am să te-aduc toată-nvârliga 3 nimeni să nu-ţi aibă grija! Stai, tu-u, ţi-ai pierdut ruşinea, toval chiar ţi s-a făcut pielea? De ce mă crăpi, tu, crăpa-ţi-ar buza, ia [aşa], că m-ai crăpat?! | You there, big one, little wretch, if I catch you by the braid, I’ll spin you round and round, that no one cares for you again! Stay there, you’ve lost your shame has your skin turned into leather? Why do you torment me? May your lip split, as you’re splitting my head! |
| Şi-tini, lai, gugea ficiorlu ţâ badz mintea cu lişorlu? Va ti vatâmu, lai, di şcopu ta s-ţâ bagu mintea la locu! Ieşi nafoar’, hândâcusite, gioacâ tu uboru, neap’cate! | Şi tu, măi, gogea feciorul 4 îţi pui mintea cu uşorul? 5 Te omor, măi, în bătaie ca să-ţi pun mintea la loc! Ieşi afar’, neruşinate, joacă-n curte, afurisite! | And you, big boy, behaving like a fool? I’ll beat some sense back into you! Get out, you shameless brat, go play in the yard, you cursed thing! |
| – Ah, lea ńică, dracu di-tu guvâ, dipu ca theaminâ-mascurâ! | – Ah, tu, mică, drac din gaură, chiar ca femelă-masculă! | And you, small one, little demon, like a manly female! |
| Chilimea u-arupsişi ţiru cu carecla tutu hâr-hâr! Bagâ-ţ curlu-n padi, stăi, ţi mi crechi, lea, ţi-ńi adari? | Chilimul l-ai făcut ciur cu scaunul 6 tot hâr-hâr! Pune-ţi curul jos [şi] stai, de ce mă crăpi, tu, ce îmi faci? | You’ve turned the rug to rags, and the chair squeaks like madness! Sit your butt down and hush why are you driving me crazy?! |
| Câ v-agudi chicuta doauli! S-vâ sta parlu tu hicati, ia, câ mi cripaţ, ficioriľi-ńi, tu-nâ guvâ s-vâ bagu treiľi, sfulgulu pisti voi s-cadâ… – Ţi mi feaţişi, murlai dadâ?! … | Că v-ar lovi picul [pe]-amândouă! Sta-v-ar parul în ficaţi, ia, că mă crăpaţi, feciorii-mi, într-o gaură să vă bag treii, fulgerul pe voi să cadă… La ce m-ai făcut, biet-mamă?! … | May thunder strike the both of you! May a stick lodge in your livers, you’ve wrecked me, my children, I’d shove all three of you in one hole may lightning strike you all! Why did you birth me, on mother?! … |
| Oi-i, corba-ńi, zurlusii? Ţi stau di dzâcu, u chirui? Ptiu-ptiu-ptiu!, s-ńi-ascuchiu-n sinu, tu munţ seţi! Aca la mini-i-i ahtări lucri nu-ari s-yinâ-â-â! Cari nu şi-u va fumeaľea-a-a s-nu şi-u va niţi câmeaşa-a-a! | Vai, vai, biata-mi, înnebunii? Ce stau de zic, o pierdui? 7 Ptiu, ptiu, ptiu! să-mi scuip în sân! În munţi seci! 8 Aici la mine-e-e atari lucruri să nu-mi vie-e-e! Cine nu şi-o vrea familia-a-a 9 să nu-şi vrea nici cămaşa-a-a! | Oh, goodness – I’m going mad? What am I saying here, I’ve lost it all together? Ptu, ptu, ptu! I’ll spit to ward off evil! To barren mountains! Such things may never come to me! Whoever doesn’t love their children may they not stand the shirt on their own back! |
| Aidi, soră, tini mare, ľea-u ńica şi-ieşi primnari, şi-videţ s-nu ţiva ficiorlu s-şi-arupâ ţiva ciciorlu… Aidi, pirdhicuşili-a meali, loaţ-vâ şi-agiucaţ-vâ beali! | Haide, soră,10 tu, cea mare, ia-o [pe] mica şi-ieşi plimbare şi vedeţi să nu cumva feciorul să-şi rupă cumva piciorul… Haide, potârnichile mele, luaţi şi jucaţi pietricele! | Come, sister, you eldest, take the little one, go for a walk make sure the boy doesn’t break his leg somehow… Come, my little partridges, go, play your pebble games! |
- Literal: „o crapă.”
- Literal : „tinereţea-mi.”
- „Împrejur.”
- „Băiatul.”
- „Uşor la minte.”
- „Scaun cu spetează” (pentru „scaun:” arom. scamnu).
- „Mi-o pierdui mintea.”
- „Pustii.”
- „Cine nu-şi iubeşte copiii.”
- Mod de adresare fiicelor; pentru băieţi: „frate!”.
| II. Blâsteami di-nveastâ ţi-ľi fudzi bârba-su tu Amirichie | II Blesteme de nevastă căreia i-a plecat bărbatul în America | II. A wife’s curse on the husband who left for America |
| Au-u, sor, dzâ, nu ńi-amu dhichi? Nicuchiru easti aestu? S-şi-alasâ taifâ, fumeaľi şi s-fugâ tu-Amirichie? | Va-ai, soră, zi, nu-i drept? 1 Om de casă este-acest? Să-şi lase neam, familie să plece-n Amirichie? | Oh, sister, tell me—am I wrong? Is this a real husband? To leave his kin, his family, to run off to America? |
| Oh, lele, corba-ńi di io! Ţi hâiri s-fac-aclo?! Omu chirutu, fliurâ mintea-ľi, ńi-alghirâ dip laiľi ocľi-ńi! Tutu mutrea, tutu mutrea… vârnu nu u minduia. Nu-ari s-yinâ vârnâoarâ, caplu tâmpânâ-ńi si-adarâ! | Văleleu, biata-mi de mine! Ce naiba 2 să fac-acolo?! Om pierit, 3 fluier i-e mintea-i, mi-albiră de tot bieţi ochii-mi! Tot priveşte, tot priveşte… nimeni nu se mai gândeşte. 4 Nu mai vine niciodată, capu-mi, tobă-i, mintea toată! 5 | Oh dear, poor me! What the heck is he doing there?! He’s a lost man, his mind’s gone, he’s blinded my poor eyes with grief! Always staring, always watching— but no one thinks of us anymore. He’ll never come back again, my head is buzzing, my mind’s all gone! |
| Ţi-ńi pâţâi, lea, corba-ńi di-io?! Ţi bârbatu, lea, dipu aplo! N-agârşi, ańi trecu şi-trecu ficioriľi doľi tutu ma crescu… Mi cripă, budza si-ľi creapâ! Cioarâ di-arinâ si-adarâ! S-nu-şi aibâ altâ hâiri! | Ce-mi păţii, biata-mi de mine?! Ce bărbat, vai, de ruşine! 6 Ne-a uitat, ani trec şi trec feciorii, doi, tot mai cresc… M-a crăpat, buza să-i crape! Sfoară din nisip să facă! N-aibă nici o pricopseală! | What’s become of me, poor me?! What kind of man is that—shame on him! He forgot about us—years pass and pass, our two sons keep growing… He’s broken me, may his lips break! May he try to make a rope from sand! May he never prosper again! |
| Pi dinţâ si-lu vedu, lea sor’, câ mi-asteşu, lea, di-ahâtu doru! Ia, aşi, câ mi cripă… | Vedea-l-aş pe dinţi,7 tu, sor’, că m-am stins de-atâta dor! Ia, aşa, că m-a crăpat… | May I see his teeth, sister, after all this longing has eaten me up! Yes, just like that—he’s torn me apart… |
| Si-ľi agiutâ Dumnidză! | Să-i ajute Dumnezeu! | May God help him! |
- Literal: „n-am dreptate?”
- Literal: „pricopseală.”
- „Aiurit.”
- Literal: „nimeni nu s-ar fi gândit la asta.”
- Literal: „capul mi se face tobă.”
- „Simplu; neşlefuit.”
- „Vedea-l-aş întins / mort / cu faţa în jos.”
| III Blâstemu di dadâ ţi-ľi fudzi ficiorlu si s-facâ yeatru | III Blestem de mamă căreia i-a plecat feciorul să se facă doctor | III. A mother’s curse on her son who left to become a doctor |
| Oi-i, murlai Custachi a meu! Iu-ńi fudzişi, lai, frate, ţi-ńi adraşi, lai, carabeu, vrute şi-nidurute! | Va-ai, biet Costache-al meu! Unde-ai plecat 1 tu, măi, frate, ce-mi făcuşi, tu, carabeu,2 vrute şi nedurute!3 | Oh, my poor Costache! Where did you go, brother? What have you done, you little rascal, you full of big dreams and no care! |
| Oh, lele, aţelu-şi tutu, s-dusi s-s-facâ yeatru… Oi-i, aslanlu-ńi vru-utu, ocľiu-ńi si-adră albu-u! | Văleleu, doar unu-i tot,4 s-a dus să se facă doctor… Va-ai, leu-mi vru-ut, ochiu-mi albi to-ot! | Oh dear, the only one I had— and he left to become a doctor… Oh, my brave lion, you’ve turned my eyes completely white! |
| Au-u, Custachi-mu, mutrea-aoa, la dada! U vedz palma? Ari peri? Nu-ari, frate, vârnu. Avdz-aoa, ficiorlu-a meu: câţ peri ari palma ahâtâ hâiri si-ai, puľilu şi-ńellu a meu! Câ mi-alâsaşi singurâ, plâmtâ şi-ningrupatâ… | O-oh, Costachi-mu, uite aici la mama: O vezi palma? Are peri? N-are, frate, nici unul. Auzi aici, feciorul meu: câţi peri are palma atâta pricopseală să ai, puiul şi mielul meu! Că m-ai lăsat singură, plânsă şi neîngropată… | Oh, Costache, my son, look here at your mother: Do you see this palm? Does it have hair? No, brother—not even one. Listen to me, my son: as many hairs as this palm has, so much success may you have, my little one, my lamb! You left me alone, crying, unburied in sorrow… |
| Ia, aşi s-da Dumnidză, giuru pi-a tali ńeati! Harauâ si-ai di la ficiori şi dzâli tutu muşati! | Ia, aşa să dea Dumnezeu jur pe a ta tinereţe! Bucurie să ai de la feciori şi zile tot frumoase! | Let it be as God wills it— I swear it on your youth! May you have joy from your children and nothing but beautiful days! |
- Literal: „ai fugit.”
- „Vrabie” /„ciocănitoare?” Cuvânt de mângâiere pentru băieţi.
- „Iubite şi neiubitorule!”
- Literal: „acela şi tot.”
ARÂZGA / SURSA
Caragiu-Marioțeanu, M., 1994. Di nuntru și-di nafoarâ. Bucuresti: Editura Cartea Aromana.
I. Blâsteami di mumâ ţi u creapâ fumeaľea
Ţi-ńi pâţâi, laia-ńi di io?!
Iu-su ficioriľi di-unu chiro?!
A, la-ai, mi zurlusirâ,
caplu mi-acâţă, mârata-ńi,
ia, aşi-ńi si duţi ńeata-ńi!
- Lea, mare, hândâcusită,
cara s-ti-acaţu di cusiţâ
va ti-aducu tutâ-nvârliga
vârnu s-nu ţ-aibâ câştiga!
Stăi, lea, ţ-u chiruşi arşinea,
pornicu dip ţâ si-adră chealea?
Ţi mi crechi, lea, ţi s-ţâ creapâ
budza, ia, că mi cripaşi?!
