(1868 – 1957)
George Murnu s-feați tu Yinar 1868, tu hoara Brazi, ningă Veria (Gărții). Criscu tu Veria, câsâbă mari și avdzât, nvârligat di hori armâneaști: Marușa, Seľea di Nsus, Seľea di Nghios, Xirolivadi… locuri mușati, mplini di istorii și mitoloyii – di diparti s-ved chipitili a Olimpului – locuri ți va s-armână daimâ tu mintea-a poetlui și va s-hibâ cântati tu poeziili a lui.
Poetlu ahurhi s-nveață carti Veria, deapoaia s-dusi la liceulu di Bituli. Feați studii universitari București, Budapesta și Minhen. Agiundzi profesor la catedra di Arheoloyii a Universitatiľei di București și, ma amânat, membru tu Academia Română. George Murnu ncľisi ocľiľi București, tu 17 di Brumar, 1957.
George Murnu s-feați tu Yinarŭ 1868, tu hoara Brazi, ninga Veria (Gărții). Criscu Veria, câsâbâ mari și avdzâtŭ, nvârligatŭ di hori armânești ca cumŭ Marușa, Seľea di Nsusŭ, Seľea di Nghiosŭ, Xirolivadi, locuri mușati, mplini di istorii și mitoloyii. Di aesti locuri s-vedŭ chipitli a Olimbului și va si-armânâ daimâ tu mintea-a poetlui și va s-hibâ cântati tu poeziili a lui.
Poetlu ahurhi si-anveațâ carti Veria, deapoaia s-dusi la liceulu di Bituli. Spudâxi deapoaea tu universități București, Budapesta și Minhenŭ. Agiundzi profesorŭ la catedra di Arheoloyii a Universitatiľei di București și, ma amânatŭ, membru tu Academia Românâ.
Muri București, tu 17 di Brumarŭ, 1957.
Istoria și arhealoyia înnarâ deadunŭ cu poezia tu opera al Murnu. Bunŭ cunuscâtorŭ di ma multi limbi xeani și ma multu a limbâľei veacľi gârțeascâ, Mumŭ turnâ pi limba românâ opera a mulțâlorŭ scriitori di literatura anticâ gărțeascâ: Pindar, Eșil, Sofocle, Euripid. Agiundzi multu cunuscutŭ tu lumea literarâ di-tu Rumânii și di-tu xeani, cu publicarea (1906 Budapesta), a transpunilorŭ tu limba românâ a marilorŭ capidopere alŭ Homer: "Iliada" și "Odisea".
George Murnu adră studii di istorii și arheoloyii. Di multili-a lui studii aduțemŭ aminti ațeali ți azurăscu di istoria armâneascâ: "Vlahia Mare" (”Armâńiľi tu Evlu Mediu), "Istoria Românilor din Pind", "Aromânii in Primejdie", "Pentru Românii din Peninsula Balcanică" și alti. Nai ma di simasii carti easti "Vlahia Mare" ti aista etapâ di-tu istoia a Armâńilorŭ, George Murnu li caftâ tuti izvurli (arâzdzâli) bizantini ți zburăscu di armâńi.
George Murni ari scriatâ și multi cărțâ di poezii pi rumâneaști: "Alme", "Sol", "Gânduri di Vise", "Altare", "Ritmuri pentru tine". Ti Armâńi, George Murnu angrâpsi cartea "Bairŭ di Cânticŭ Armănescu". Cartea înși tu anlu 1931, anŭ greu ti Armâńi, cându multi sculii si-avea ncľisâ tu Machcdonii.
Poetlu ți ștea ahâti limbi xeani, ți cunuștea ahâtŭ ghini literatura clasicâ și modernâ, nu mindui niți unâ minutâ că limba-a lui di-acasâ, di Veria a pâpâńilorŭ, easti ma nghiosŭ di-ațeli avuti limbi di cari nâsŭ apridusi multu. "Bairŭ di Cânticŭ Armânescu" easti ca un manifestu culturalŭ armânescu. Cartea fu tipusitâ diznău, tu anlu 1989, la Editura "Cartea Aromânâ".
Arâzga/Sursa:
Popnicola, N., 2022. Ahârdziți armâńi ti istorii. Bituli: Liga mundialâ – a armańilor.
Yioryi Murnu (1858 – 1957) Scriitorŭ, poetŭ, istoricŭ Armânŭ (cadhurŭ faptu cu Google Gemini dupâ cadhurlu original)
George Murnu s-feați tu Yinar 1868, tu hoara Brazi, ningă Veria (Gărții). Criscu tu Veria, câsâbă mari și avdzât, nvârligat di hori armâneaști: Marușa, Seľea di Nsus, Seľea di Nghios, Xirolivadi... locuri mușati, mplini di istorii și mitoloyii - di diparti s-ved chipitili a Olimpului - locuri ți va s-armână daimâ tu mintea-a poetlui și va s-hibâ cântati tu poeziili a lui.
Poetlu ahurhi s-nveață carti Veria, deapoaia s-dusi la liceulu di Bituli. Feați studii universitari București, Budapesta și Minhen. Agiundzi profesor la catedra di Arheoloyii a Universitatiľei di București și, ma amânat, membru tu Academia Română. George Murnu ncľisi ocľiľi București, tu 17 di Brumar, 1957.
Istoria și arhealoyia imnarâ deadun cu poezia tu opera al Murnu. Bun cunuscâtor di ma multi limbi xeani și ma multu a limbâľei veacľi gârțeascâ, Mumu turnă pi limba română opera a mulților scritori di literatura antică gărțească: Pindar, Eșil, Sofocle, Euripid. Ma nâs agiundzi multu cunuscut tu lumea literară dit Românii și dit xeani, cu publicarea (1906 Budapesti), a transpunilor tu limba română a marilor capidopere al Homer: "Iliada" și "Odisea".
