Pericle Papahagi easti faptu tu hoara Avdela, Grâția, tu anIu 1872. Bitisi sculia primarâ Avdhela, și liceulu București. Dupâ ți bitiseaști liceulu, s-toarnâ tu Pindu și pi la tu multi alti locuri iu bâna Armâńi iu acațâ si xitâxeascâ adețli și folclorlu a lorŭ.
Spudâxeaști Laipțig, iu-ľi eara profesorŭ și cunuscutlu Gustav Weigand. Pericle Papahagi fu dhascalu Sârunâ, Bituli, Giurgiu și tu soni Silistra, iu fu director la liceulu rumânescu ti ficiori și lucrâ cu multâ vreari și achicâseari. Tu aistu câsâbâ Pericle Papahagi dișcľidi un muzeu ti numismaticâ și arheoloyii di mari simasii ti Dobrogea. Lucrâ nistâmâsitŭ ti Academia Româna iu ascoasi tru padi douauli volumi ti folclorlu armânescu "Din literatura poporanâ a aromânilor" 1898 și 1900.
Tu anlu 1898 publică și un studiu ti megleno-armâńi sumŭ numa "Românii din Meglenia. Textr și gosar", tu cari ari și un dicțiunarŭ. Aesti suntu mași protili di xitâxirili a lui multu ahândoasi. Ași, li publicâ lucrărili "Meglenoromânii. Studiu etnografico-filologic" tu douauâ volumi, București, tu anlu 1902. Trâ xitâxirili culturali, di etnografii, istorii și lingvisticâ, cu mari mirachi și câstigâ, Pericle Papahagi anvârligâ tuti hoarili și câsâbadzľi iu băna Armâńiľi și tu soni, ascoasi tu padi "Basme aromâne și glosar" (București, 1905).
Pericle Papahagi avŭ și mari sinferŭ ti etimoloyii și di-tu aestâ sferâ ari multi ahârdziti contribuții. Tu anlu 1906, Laipțig, publicâ un articol di etimoloyii sumŭ numa "Rumenischen etimologien" și tu anlu 1907 tu analili ali Academia Românâ ascoasi tu padi "Notițe etimologice". Câștigosŭ di bana materialâ și spiritualâ a Armâńilorŭ, Papahagi xitâxsi angrapserli alŭ Cavalioti, Ucuta și Daniilu și li aspusi tu " Scriitori Aromani în Secolul al XVIII-lea" (1905, ediția a doaua).
Ca profesor și director la liceulu di Silistra, daepoaia și profesor București, Papahagi angrapsi articole di istorii, filoloyii și folcloristicâ cu simasii ti etimoloyii icâ ti toponimii, tu "Convorbiri literare", "Grai și suflet"; "Frățiľia", "Peninsula Balcanică" și "Vieața nouă". Tu anlu 1912 publicâ lucrărli "Din trecutul cultural al aromânilor" și "Poezia înstrăinării la aromâni". Tu anlu 1916 easti aleptu membru tu Academia Românâ. Dupŭ polimŭ easti contribuitor la "Viața româneascâ", "Analele Dobrogei", "Revue historique du sud-est europeen" și tu altili. Tu anlu 1923 u editâ revista "Dunărea" (2 volumi). Tu anlu 1925 u publicâ studiul "Numiri etnice la aromâni" și "Urme românești în toponimia Peninsulei Balcanice". Papahagi eara multu preocupat și di editarea a veacľilor cărți. Ași, li xanatipusi cartea al Mihail Boiagi "Gramatica românâ sau machedo-românâ" di-tu 1813 și alti carți.
Muri tu 20 di yinarŭ 1943 București.
Leave a Reply